Home fr MailTo fr SiteMap fr Print fr RSS
  Search
Official RM site fr
 Română (România) English (United States) Русский (Россия) Français (France)
 
Visites et informations
Buletin Parlament Info
Newsletter of the Parliament of the Republic of Moldova


La version française du site a été réalisée grâce à l'appui du Programme NORIA de l'Assemblée parlementaire de la Francophonie

 
Accréditation des journalistes au Parlement

 
Observator European

Integritatea este Libertate
 
Parlementarisme en République de Moldavie
 
 
 
 
 
 
Informations publiques
 
Sessions parlementaires > Sessions plénières
Sedinte plenare

Şedinţa plenară din 01.12.2011

01/12/2011 10:00

Legislatura FR:  Legislatura XIX (28/12/2010 - 27/12/2014)

Session FR:  toamna-iarna 2011 (01/09/2011 - 30/11/2014)

Subiecte Agenda FR
  Subiectul FR P.L. FR Video, Audio, Text FR
1. 1214 Proiectul hotărîrii pentru aprobarea Raportului privind executarea (utilizarea) fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010
2. 2371 Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.1234-XIV din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova (art.6)
3. 1629 Proiectul legii privind modificarea Legii nr.64-XII din 31.05.1990 cu privire la Guvern, cu modificările şi completările ulterioare (art.25, 26, 27, 29)
4. 2248 Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi – art.7'1, 10; Legea taxei de stat – art.6; ş.a.)
5. 1980 Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea salarizării – art.2, 3, 14, ş.a.; Codul muncii – art.9, 10, 111, ş.a.; ş.a.)
6. 2554 Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.1234-XIV din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova (art.5)
7. 2309 Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind statutul alesului local – art.5; Legea privind administraţia publică locală – art.24; ş.a.)
Intrebari/Interpelari FR
Obiectul sesizarii FR Prezentarea unei informaţii referitor la executarea Hotărîrii Parlamentului nr.197 cu privire la activitatea unor autorităţi ale statului
Organul/Institutia FR Prim-ministrul Republicii Moldova
Nume Prenume FR Ceban Ion
Mod de raspuns FR De la tribuna parlamentului FR
Response term 08.12.2011
Video, Audio, Text FR Question:
 
Domnul Ion Ceban – Fracţiunea PCRM:
Stimate domnule Preşedinte,
La 13 octombrie Parlamentul a adoptat o hotărîre cu privire la iniţierea unor remanieri în Guvern. De atunci au trecut mai multe săptămîni or conform acestei hotărîri Prim-minsitrul urma să vină cu informaţie la acest capitol în decursul a două săptămîni de zile. Este 1 decembrie şi rugăm ca Prim-minsitrul să vină în plenul Parlamentului cu explicaţii cu privire la neexecutarea acestei hotărîri. Ori dacă ceva dumnealui are deja în vizor să ne povestească ce anume şi concret are în vizor. Mulţumesc mult.
 
 
 
Answer:

 
Response Sitting
Obiectul sesizarii FR Referitor la publicarea în ziar a unui articol prin care un funcţionar public din cadrul Ministerului Culturii critică poziţia unui deputat vis-a-vis de reforma învăţămîntului artistic
Organul/Institutia FR Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne
Nume Prenume FR Ceban Ion
Mod de raspuns FR In scris FR
Response term 15 zile
Video, Audio, Text FR Question:

 

Domnul Ion Ceban:
Mulţumesc doamnă Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Am venit în faţa dumneavoastră pentru că recent a avut loc un accident care riscă să se transforme într-un fenomen extrem de periculos pentru parlamentarismul din Republica Moldova dar şi pentru întreaga societate.
Într-un articol publicat recent într-un ziar autohton un funcţionar public din cadrul Ministerului Culturii critică poziţia unui deputat cu referire la reforma învăţămîntului artistic într-un mod inadmesibil din punctul de vedere al legislaţiei în vigoare şi al culturii dialogului constructiv.
Poziţia deputatului reflectă poziţia Comisiei de profil cu excepţia a 2 membri ai acesteea. Se crează impresia că, funcţionarul public şi-a asumat rolurile de o potrivă de procuror şi de judecător aducînd învinuiri false şi aberante ce nu au legătură cu subiectul anunţat în articol, în titlul articolului.     
Aceste calomnii din ziar vor servi subiect al unui proces de judecată. Eu însă vă atrag atenţia că, conform articolului 15 din Legea nr.158 cu privire la funcţia publică şi funcţionarul public un funcţionar public poate să exprime public doar poziţia instituţiei publice pe care o reprezintă. Mai ales că, în acest caz s-a discutat pe marginea subiectului provocat de decizia Colegiului Ministerului Culturii.
În acest sens, voi solicita într-o interpelare răspunsul Ministerului Culturii dacă funcţionarul a exprimat poziţia Ministerului şi voi cere insistent eliberarea din funcţie a funcţionarului public Aliona Strîmbeanu pentru încălcarea Codului de conduită a funcţionarului public art.4 integral, Constituţiei Republicii Moldova art.71, ştiţi la ce se referă acest articol, la liberatatea de exprimare şi poziţia deputatului în Parlament care nu poate fi criticată, mai ales de funcţionarul public, Legii despre statutul deputatului în Parlament art.9 şi art.13, Legii nr.158 cu privire la funcţia publică şi funcţionarul public art.15 integral al acestei Legi, Legii nr.16 cu privire la conflictul de interese.
Pentru ce se adoptă aceste legi, pentru ce vorbim despre cultură, etică, etica politică? Aceasta este întrebarea mea.
Totodată, mă voi adresa Ministerului Afacerilor Interne pentru a se autosesiza şi a examina informaţia dată din punctul de vedere ale unor contravenţii sau infracţiuni ce conţin elemente constitutive. Eu sînt sigur că, ele se conţin aducînd această listă a legilor care au fost încălcate cu articole speciale.
Sper că, aţi sesizat gravitatea problemei, stimaţi colegi, abordate... care pe fundalul problemelor constituţionale devine una care nu ar trebui să fie neglijată, una deloc de neglijat.
Vreau să-mi rezerv totodată, în una din şedinţele apropiate o declaraţie cu referire la competenţele şi cultura unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
 

 

Answer:

 Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne
Response Sitting
Obiectul sesizarii FR Referitor la procesul de optimizare a şcolilor
Organul/Institutia FR Ministerul Educaţiei
Nume Prenume FR Starîş Constantin
Mod de raspuns FR De la tribuna parlamentului FR
Response term 08.12.2011
Video, Audio, Text FR Question:

Domnul Constantin Starîş – Fracţiunea PCRM:

Спасибо господин Председатель.

Мы бы хотели ещё раз пригласить в Парламент министра образования господина Шляхтицкого. Будем надеется что он хорошо отдохнул. Нас интересует ситуация с оптимизацией школ.

Благодарю Вас.

Answer:

 
Response Sitting
Obiectul sesizarii FR Referitor la cheltuielile legate de petrecerea şedinţelor Alianţei şi întreţinerea biroului domnului Mihai Ghimpu.
Organul/Institutia FR Secretarul General al Guvernului, Ministrul Finanţelor, Secretarul General al Parlamentului
Nume Prenume FR Petkov Alexandr
Mod de raspuns FR In scris FR
Response term 15 zile/ 08.12.2011
Video, Audio, Text FR Question:

Domnul Alexandr Petkov – Fracţiunea PCRM:

Eu am întrebare pentru Secretarul General al Guvernului, Ministrul Finanţelor şi Secretarul General al Parlamentului.

În perioada septembrie 2009 prezent în clădirile deservite de subunităţile Guvernului  în Palatul Republicii, Reşedinţa Guvernului de pe strada Nicolae Iorga au loc şedinţe ale Alianţei pentru Integrare Europeană I şi II precum şi ale Consiliului acestora. Luînd în consideraţie faptul că, aceste clădiri sînt întreţinute din surse financiare publice solicit să-mi fie comunicate date privind:

1. Sumele alocate pentru întreţinerea acestor clădiri, precum şi a personalului de deservire a acestor obiecte în perioada septembrie 2009 – noiembrie 2011 în timpul petrecerii adunărilor AIE I şi II, precum şi a organelor acestora.

2. Care este articolul de cheltuieli prevăzut în bugetul de stat pentru anii 2009, 2010, 2011?

3. Care este articolul de cheltuieli prevăzute în proiectul bugetului pentru anul 2012 referitor la aceste întruniri?

La fel, rog să fiu informat în baza cărui considerent a fost luată decizia de a oferi deputatului Mihai Ghimpu birou în Reşedinţa Preşedintelui de pe strada Sfatul Ţării în condiţiile în care toţi deputaţii, inclusiv şi şefii de fracţiuni au birouri în incinta Ministerului Agriculturii, birouri în care stau cîte 5, 6 deputaţi.

Solicit să mi se comunice valoarea sumelor alocate pentru întreţinerea biroului deputatului Ghimpu, precum şi articolul de cheltuieli respective prevăzute în bugetul pentru anul 2011 şi articolul de cheltuieli respective în proiectul bugetului pe anul 2012.

Răspunsurile rog să-mi fie prezentate în formă scrisă precum şi în plenul Parlamentului. Mersi.      

Answer:

 RĂSPUNS

Cancelaria de Stat
Response Sitting
Obiectul sesizarii FR Referitor la legalitatea eliberării unei foi de parcurs pentru un autobuz care a fost folosit în scopuri personale de vicepreşedintele raionului Nisporeni, Munteanu Ion
Organul/Institutia FR Procuratura Generală, Oficiul teritorial al Guvernului
Nume Prenume FR Petkov Alexandr
Mod de raspuns FR In scris FR
Response term 08.11.2011
Video, Audio, Text FR Question:

 Domnul Alexandr Petkov – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

În condiţiile unui buget auster pentru învăţămînt şi din cauza unor, considerăm noi, ilegalităţi, rog în cele mai apropiate şedinţe, pentru că nu este chiar atît de greu de verificat acest lucru, solicit Procuraturii Generale şi Oficiului teritorial al Guvernului în apropiatele şedinţe să ne declare despre legalitatea unor acţiuni despre care vreau să vă informez că, potrivit informaţiei de care dispun, sîmbătă, 26 noiembrie, vicepreşedintele raionului Nisporeni, Munteanu Ion, înaintat de PDM, a obligat contabila Direcţiei învăţămînt, Palade Efrosinia, să elibereze foaia de parcurs pentru autobuzul „Ford tranzit” numărul de Nisporeni, nr. 953 pentru deplasarea nuntaşilor la nunta propriei fiice.

Subliniez, deci în condiţiile unui buget auster pentru învăţămînt, solicităm ca în cele mai apropiate şedinţe, de dorit poate mîine, nu mai  tîrziu, ca respectivul domn să ne prezinte informaţia şi controlul asupra  acestui caz.

Answer:

 Cancelaria de Stat (Oficiul teritorial)

Procuratura Generală
Response Sitting
Declaratii FR
Nume Prenume FR Subiectul FR Video, Audio, Text FR
Munteanu Valeriu

 

Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Pentru istoria naţiunii române, anul 1918 reprezintă triumful idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte, sacrificii umane şi materiale realizate pentru făurirea statului naţional unitar.
Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în anii 1784, 1812, 1821, 1848–1849, 1856 sau evenimente cardinale, cum ar fi unirea Moldovei şi Munteniei din anul 1859, proclamarea independenţei consfinţite pe cîmpul de luptă de armata română după războiul din 1877–78, precum şi adunările reprezentative democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stăpînire străină de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia din 1918.
Comuniştii ar fi bine să nu plece căci, posibil, să le fie interesant ceea ce citesc eu.
Marea Unire de la 1 decembrie a fost o împlinire, o necesitate istorică impusă de evoluţia statului naţional, precum şi necesitatea desăvîrşirii sale, la baza căruia a stat actul de voinţă a naţiunii române.
„În această zi, scria Nicolae Iorga, a sosit un ceas pe care îl aşteptam de veacuri, pentru care am trăit întreaga viaţă naţională, pentru care am muncit, am scris, am luptat şi am gîndit”.
Dar iată că la 93 de ani de la Marea Unire, visul pe care prelatul cărturăriei noastre l-a văzurt împlinit pentru noi, românii basarabeni, rămîne a fi încă o năzuinţă, o durere, o durere, cred, comună tuturor românilor, indiferent de locul unde trăiesc.
Astăzi, mai mult decît ieri, este şi mai adevărată afirmaţia marelui Nicolae Iorga făcută după Unirea de la 1918: „România este o ţară înconjurată de români”.
Pantelimon Halipa din Cubolta de lîngă Bălţi, unul din făuritorii Marii Uniri şi martir al închisorilor comuniste din gulagurile Siberiei, spunea: „Vrăjmaşii noştri sînt la hotare. Vrăjmaşi cîtă frunză şi iarbă, la spatele nostru şi înăuntrul ţării noastre. Dar cel mai mare duşman al nostru este neunirea. Fraţii mei, biruiţi acest straşnic duşman şi noi vom birui totul”.
Noi, basarabenii, şi astăzi continuăm să păstrăm în suflete aceeaşi credinţă că doar reuniţi vom putea să scăpăm de hulpa de vînturi venite de la răsărit care, flămînde de pămînt străin, rîvnesc la glia românească.
Astăzi, în Basarabia, chiar dacă timp de 50 de ani de ocupaţie sovietică şi 20 de ani de guvernări comuniste şi neocomuniste am fost supuşi unor politici consecvente de deznaţionalizare, condamnaţi la pauperizare şi abrutizare, 80 la sută din locuitorii noştri sînt români, chiar dacă din neştiinţă mulţi îi identifică altfel.
80 la sută dintre locuitorii noştri vorbesc româna, chiar dacă numesc această limbă altfel, pentru că au plătit cu toţii un tribut unui regim nedrept cu acest pămînt, cu oameni înfrăţiţi cu munca, blînzi, calzi ca pîinea de casă în sîmbăta Duminicii Mari.
În zi de 1 decembrie, noi, românii basarabeni, sîntem cuprinşi de două sentimente: unul de mare bucurie pentru România, care, iată, reuşeşte să se alinieze în rîndul ţărilor euroatlantice, şi altul de regret pentru condiţia mult mai complicată în care se află astăzi românii basarabeni.
În aceste zile de mare sărbătoare pentru neamul nostru, aducem sincere felicitări tuturor românilor cu ocazia sărbătorii Marii Uniri, asigurîndu-vă că aici, în Basarabia, adevărul istoric şi sentimentul de identitate românească al basarabenilor nu va putea fi învins niciodată, iar năzuinţa întru unirea europeană a tuturor românilor va rămîne vie în inimile noastre pînă cînd acest deziderat istoric se va împlini, astfel regăsindu-ne cît mai grabnic alături de fraţii noştri români în marea familie a Uniunii Europene.
Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)
Fusu Corina

 

Stimate doamne şi stimați domni deputaţi,
Onorată asistenţă,
În calitatea mea de copreşedintă a Comitetului de Cooperare Parlamentară ”UE – Republica Moldova”, mă simt obligată să vin cu o declaraţie în faţa Parlamentului Republicii Moldova.
Reuniunea a 14-a a avut loc pe data de 25–26 noiembrie anul curent şi la ea au participat deputaţi atît din Parlamentul Republicii Moldova, cît şi deputaţi din partea Parlamentului Uniunii Europene.
În ansamblu, consider reuşite rezultatele lucrărilor celei de a 14-a reuniuni a Comitetului de Cooperare. Recomandările dezbătute şi adoptate salută progresele înregistrate în perioada ce s-a scurs de la ultima reuniune, care a avut loc în luna iunie la Bruxelles.
În ceea ce priveşte relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, vreau să remarc faptul că se apreciază progresul bun în negocierile Acordului de asociere, în special faptul că autorităţile Republicii Moldova au reuşit să închidă provizoriu negocierile pe toate subiectele legate de dialogul politic şi reforme, cooperare în domeniul politicii externe şi de securitate, iar capitolul justiţie, libertate şi securitate este aproape de un acord provizoriu. Remarc progresul bun în domeniul economic, unde autorităţile Republicii Moldova au reuţit să închidă 21 din 25 de capitole.
De asemenea, se solicită Comisiei Europene şi autorităţilor moldoveneşti să garanteze că negocierile privind zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător să înceapă înainte de sfîrşitul anului 2011, în conformitate cu rezoluţia Parlamentului European din 15 septembrie 2011 şi recomandările anterioare, şi remarcă faptul că este absolut necesară începerea negocierilor pe acest acord, pe crearea zonei de liber schimb pînă la sfîrşitul anului 2011.
De asemenea, solicită Comisiei Europene, Consiliului şi statelor membre ale UE să realizeze negocierile în curs de desfăşurare cu Republica Moldova pe premisa că perspectiva integrării europene, în conformitate cu articolul 49 al Tratatului de la Lisabona, reprezintă un impuls puternic.
Vreau să remarc faptul că Republica Moldova este unica ţară din parteneriatul estic care a primit o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană, prin această trimitere la articolul 49 din Constituţia Uniunii Europene.
De asemenea, este extrem de important faptul că Uniunea Europeană şi noi consideră că repartizarea fondurilor între statele incluse în politica europeană de vecinătate ar trebui să se realizeze pe bază de merit, în urma rezultatelor concrete obţinute în implementarea reformelor.
Noi credem că principiul Uniunii Europene „mai mult pentru mai mult”, mai multe fonduri pentru mai multe reforme, ar trebui să permită Republicii Moldova să-şi consolideze poziţia drept un exemplu de succes al parteneriatului estic.
Stimaţi colegi,
În legătură cu cele expuse mai sus, adică pentru Acordul de asociere, pentru negocierile în domeniul liberalizării regimului de vize, cît şi pentru începerea negocierilor în privinţa creării zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, Republica Moldova s-a obligat să adopte mai multe pachete de legi.
Mă adresez cu rugămintea către Preşedintele Parlamentului, către preşedinţii de comisii, dar şi către toţi deputaţii din Parlament, atît cei din Alianţă, cît şi cei din opoziţie: să dezbatem, să adoptăm şi să votăm anume aceste legi, care ne-ar permite să semnăm Acordul de asociere către sfîrşitul anului 2012.
De asemenea, propun delegaţiei moldoveneşti să creăm un coridor permanent de comunicare cu structurile guvernamentale responsabile de elaborarea şi implementarea planurilor de acţiuni în ceea ce priveşte aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Şi, în concluzie, vreau să vă spun că recomandările pe care le-am votat şi care sînt foarte pozitive şi dau un impuls pozitiv Republicii Moldova de a merge în continuare pe acest drum de integrare europeană, vă pot spune că recomandările au fost votate cu 12 voturi pentru din partea a 8 deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova, 4 deputaţi europeni şi 4 voturi au fost împotrivă. Aceste voturi împotrivă au venit din partea comuniştilor, ceea ce denotă faptul că comuniştii din totdeauna au torpilat acest parcurs al nostru de integrare în Uniunea Europeană şi fac lucrul acesta în continuare.
În al doilea rînd, în maniera comportamentului, pe care o cunoaştem cu toţii, a comuniştilor aici, în Parlamentul Republicii Moldova, colegii noştri din opoziţie, Inna Şupac, Alexandr Petkov şi Sergiu Sîrbu, au încercat să perturbeze lucrările şedinţei reuniunii a 14-a.
Mai mult decît atît, deputatul comunist Alexandr Petkov a îndrăznit să ceară demisia copreşedintelui Comitetului de Cooperare „UE – Republica Moldova”, doamna Monica Macovei.
Vreau să-i reamintesc domnului Petkov că Monica Macovei a fost aleasă în funcţia de copreşedinte al Comitetului de Cooperare Parlamentară „Uniunea Europeană – Republica Moldova” de către Parlamentul European.
Noi condamnăm acest comportament inadecvat şi inacceptabil, de manieră grobiană, cu vădită tentativă de a deturna şedinţele Comitetului de Cooperare, reuniunea a 14-a, şi, în calitate de copreşedintă a Comitetului, solicit Fracţiunii Partidului Comuniştilor să îl retragă pe Alexandr Petkov din delegaţia noastră, pentru a nu ne compromite şi a nu ne da de ruşine şi dăţile viitoare, să delege, îl rog pe… (Aplauze.) …Îl rog pe preşedintele Fracţiunii Comuniştilor, Vladimir Voronin, să delege în Comitetul de Cooperare oameni corecţi, bine educaţi, toleranţi şi care nu vin...

 

Şi aş vrea ca opoziţia noastră să înţeleagă corect: în Comitetul de Cooperare „UE – Republica Moldova” nu se vine cu dezbateri politice, în Comitet se vine pentru a discuta chestiuni importante ce ţin de relaţiile noastre cu Uniunea Europeană.
De asemenea, îl rog pe preşedintele Vladimir Voronin, preşedinte al fracţiunii, să vadă pe cine deleagă în locul doamnei Zinaida Greceanîi, care la etapa actuală este parlamentar independent.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)
Ciobanu Ghenadie

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,
Am venit în faţa dumneavoastră pentru că, recent, a avut loc un accident care riscă să se transforme într-un fenomen extrem de periculos pentru parlamentarismul din Republica Moldova, dar şi pentru întreaga societate.
Într-un articol publicat recent într-un ziar autohton, un funcţionar public din cadrul Ministerului Culturii critică poziţia unui deputat cu referire la reforma învăţămîntului artistic într-un mod inadmisibil din punctul de vedere al legislaţiei în vigoare şi al culturii dialogului constructiv.
Poziţia deputatului reflectă poziţia comisiei de profil, cu excepţia a 2membri ai acesteia. Se creează impresia că funcţionarul public şi-a asumat deopotrivă rolurile de procuror şi de judecător, aducînd învinuiri false şi aberante, ce nu au legătură cu subiectul anunţat în articol, în titlul articolului.     
Aceste calomnii din ziar vor servi subiect al unui proces de judecată. Eu însă vă atrag atenţia că, conform articolului 15 din Legea nr. 158 cu privire la funcţia publică şi funcţionarul public, un funcţionar public poate să exprime public doar poziţia instituţiei publice pe care o reprezintă. Mai ales că în acest caz s-a discutat pe marginea subiectului provocat de decizia Colegiului Ministerului Culturii.
În acest sens, voi solicita într-o interpelare răspunsul Ministerului Culturii, dacă funcţionarul a exprimat poziţia ministerului şi voi cere insistent eliberarea din funcţie a funcţionarului public Aliona Strîmbeanu pentru încălcarea Codului de conduită a funcţionarului public articolul 4 integral, a Constituţiei Republicii Moldova, articolul 71, ştiţi la ce se referă acest articol, la libertatea de exprimare şi poziţia deputatului în Parlament, care nu poate fi criticată, mai ales de funcţionarul public, a Legii despre statutul deputatului în Parlament, articolele 9 şi 13, a Legii nr. 158 cu privire la funcţia publică şi funcţionarul public, articolul 15 integral al acestei legi, a Legii nr. 16 cu privire la conflictul de interese.
Pentru ce se adoptă aceste legi, pentru ce vorbim despre cultură, etică, etica politică? Aceasta este întrebarea mea.
Totodată, mă voi adresa Ministerului Afacerilor Interne pentru a se autosesiza şi a examina informaţia respectivă din punctul de vedere ale unor contravenţii sau infracţiuni ce conţin elemente constitutive. Eu sînt sigur că ele se conţin, aducînd această listă a legilor care au fost încălcate, cu articole speciale.
Sper, stimaţi colegi, că aţi sesizat gravitatea problemei abordate, care pe fundalul problemelor constituţionale devine una care nu ar trebui să fie neglijată, una deloc de neglijat.
Vreau să-mi rezerv, totodată, în una din şedinţele apropiate, o declaraţie cu referire la competenţele şi cultura unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Video, Audio, Text FR SUPLIMENT LA ORDINEA DE ZI SUPLIMENT LA ORDINEA DE ZI
ORDINEA DE ZIORDINEA DE ZI
STENOGRAMASTENOGRAMA
Vezi toate sedintele FR >>
Déclarations
Discursul Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în deschiderea sesiunii de toamnă 2023 a Parlamentului
Discursul Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în deschiderea sesiunii de toamnă 2023 a Parlamentului
Derniers actes législatifs adoptés
 
   The Moldovan Parliament’s website design was supported by the “Democracy Support Programme in Moldova" – an initiative financed by the European Union and implemented by the Council of Europe