Vizite și informare
Newsletter of the Parliament of the Republic of Moldova
Newsletter of the Parliament of the Republic of Moldova
Acreditarea jurnaliștilor la Parlament

Observator European

Integritatea este Libertate

 
Relații cu cetățeanul
Cadrul Legal > Regulamentul Parlamentului
Parlament Regulament

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 797
din 02-04-1996

pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului*

Publicat: 07-04-2007 în Monitorul Oficial Nr. 50 art. 237

 

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI

Titlul I

 

CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI

 

Capitolul 1

CONSTITUIREA PARLAMENTULUI

Articolul 1. Alegerea Parlamentului

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

(2) Alegerile deputaţilor se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.

(3) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

(4) Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii lui componenţe. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia, nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(5) Parlamentul nou-ales se întruneşte în şedinţa de constituire la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleşi cel puţin 2/3 din numărul total al deputaţilor.

Articolul 2. Şedinţa de constituire a Parlamentului

(1) Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vîrstă deputat, ulterior, după alegere, de Preşedintele sau de unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului.

(2) Preşedintele şedinţei oferă cuvînt Preşedintelui Curţii Constituţionale pentru prezentarea raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

Articolul 3. Data constituirii Parlamentului

Parlamentul se consideră legal constituit din data şedinţei de constituire.

Articolul 4. Constituirea fracţiunilor parlamentare

(1) În vederea formării organelor de lucru şi organizării activităţii Parlamentului, deputaţii constituie fracţiuni parlamentare alcătuite din cel puţin 5 deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali, precum şi o singură fracţiune parlamentară cu aceeaşi componenţă numerică din deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, din deputaţi independenţi şi/sau deputaţi neafiliaţi.

(2) Deputaţii aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, deputaţii independenţi şi deputaţii neafiliaţi se pot afilia altor fracţiuni parlamentare constituite potrivit alin.(1).

(3) Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului şi funcţionează în baza regulamentului propriu.

(31) În vederea promovării unor viziuni şi obiective comune, deputaţii independenţi şi/sau neafiliaţi care nu fac parte dintr-o fracţiune parlamentară pot constitui, în orice moment, grupuri parlamentare alcătuite din cel puțin 5 persoane. În sensul prezentului regulament, grupurile parlamentare vor dispune de aceleaşi drepturi și obligaţii ca şi fracţiunile parlamentare.

(4) - abrogat.

(5) Fracţiunile parlamentare îşi aleg organele de conducere sau conducătorii.

(6) Deputatul poate fi membru doar a unei fracţiuni.

(7) Deputatul poate părăsi fracţiunea. Fracţiunea poate exclude din rîndurile sale unii membri.

(8) Deputatul care a părăsit fracţiunea sau a fost exclus din fracţiune poate, de regulă, după o perioadă de 6 luni de la părăsirea fracţiunii sau de la excluderea sa din fracţiune, să se alăture la orice altă fracţiune.

(9) Preşedintele fiecărei fracţiuni parlamentare prezintă Parlamentului componenţa numerică şi nominală a fracţiunilor.

(10) Preşedintele şedinţei stabileşte succesiunea luărilor de cuvînt în funcţie de componenţa numerică a fracţiunilor parlamentare.

(11) Orice modificare intervenită în componenţa fracţiunii parlamentare se aduce la cunoştinţa Parlamentului în şedinţă plenară.

(12) Majoritate parlamentară este considerată fracţiunea sau coaliţia fracţiunilor, anunţată prin declaraţie, care cuprinde mai mult de jumătate din deputaţii aleşi.

(13) Opoziţie parlamentară este considerată fracţiunea sau fracţiunile care nu fac parte din majoritatea parlamentară şi care s-au declarat în opoziţie faţă de aceasta.

Articolul 5. Încetarea existenţei unei fracţiuni parlamentare

(1) Fracţiunea îşi încetează existenţa dacă numărul membrilor ei este mai mic de 5 sau dacă fracţiunea înaintează o rezoluţie în acest sens.

(2) Fostul preşedinte al fracţiunii informează despre acest fapt, în termen de 3 zile, Preşedintele Parlamentului. Preşedintele Parlamentului constată încetarea existenţei fracţiunii parlamentare în cazurile stipulate la alin.(1) şi anunţă despre aceasta plenul Parlamentului.

(3) Fracţiunea poate să nu-şi înceteze existenţa în cazul în care numărul membrilor ei este mai mic de 5, dacă deputatul a cărui mandat a fost validat imediat după micşorarea componenţei fracţiunii, în termen de 10 zile de la validarea mandatului, a devenit membru al acestei fracţiuni.

Articolul 6. Organizarea fracţiunilor parlamentare şi atribuţiile lor

(1) În conformitate cu prezentul Regulament fracţiunile parlamentare au dreptul să facă propuneri pentru:

a) numirea, alegerea reprezentanţilor lor în Biroul permanent, în comisiile permanente şi în delegaţiile parlamentare permanente, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională în Parlament, precum şi revocarea lor;

b) ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi ale Biroului permanent;

c) formarea comisiilor speciale, de anchetă şi altor comisii ale Parlamentului;

d) proiectele de hotărîri ale Parlamentului privind programul de activitate al Guvernului, proiectele actelor exclusiv politice ale Parlamentului;

e) formarea grupurilor de lucru şi de experţi pe diverse domenii de activitate;

f) iniţierea audierilor parlamentare etc.

(2) În cazul în care reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament se schimbă, fracţiunile parlamentare, de regulă, după cel puţin un an de la constatarea acestui fapt, pot cere modificarea corespunzătoare a componenţei Biroului permanent, a comisiilor permanente, precum şi a delegaţiilor parlamentare permanente.

(3) Fracţiunilor parlamentare li se pun la dispoziţie încăperi pentru lucru, tehnică birotică, rechizite de birou şi li se acordă servicii necesare activităţii lor eficiente.

(4) Preşedintele fracţiunii parlamentare este asistat de un cabinet propriu, care se formează ţinîndu-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunii în Parlament şi al cărui personal este angajat în temeiul încrederii personale acordate de preşedintele fracţiunii

(5) Încheierea şi încetarea contractelor individuale de muncă cu personalul din cabinetul preşedintelui fracţiunii se fac de către Preşedintele Parlamentului, la propunerea preşedintelui fracţiunii.

(6) Fiecare fracţiune dispune de un buget anual, aprobat de Parlament, în funcţie de reprezentarea numerică a acesteia în Parlament. Folosirea mijloacelor financiare alocate din bugetul Parlamentului pentru asigurarea activităţii fracţiunilor parlamentare se hotărăşte de fiecare fracţiune în mod autonom.

 

Capitolul 2

ALEGEREA PREŞEDINTELUI PARLAMENTULUI,

VICEPREŞEDINŢILOR ŞI FORMAREA BIROULUI

PERMANENT AL PARLAMENTULUI

Articolul 7. Conducerea Parlamentului

După constituirea legală a Parlamentului se alege Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului.

Articolul 8. Comisia pentru efectuarea alegerii

                     Preşedintelui Parlamentului

(1) Parlamentul, la propunerea fracţiunilor parlamentare, instituie o comisie pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului, care:

a) recepţionează propunerile de desemnare a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Parlamentului;

b) stabileşte modelul şi textul buletinului de vot;

c) asigură pregătirea şi desfăşurarea votării;

d) totalizează rezultatele votării, declară nevalabile buletinele care:

- nu sînt semnate şi ştampilate de comisie;

- nu ilustrează intenţia votantului;

- au toate numele candidaţilor radiate;

- au adăugate alte nume;

e) soluţionează conflictele şi litigiile apărute în timpul votării;

f) prezintă Parlamentului spre aprobare rezultatele votării.

(2) Membrii comisiei aleg preşedintele şi secretarul comisiei.

(3) Şedinţa comisiei este deliberativă dacă la ea este prezentă majoritatea membrilor ei. Hotărîrile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor acesteia. Hotărîrile şi procesele-verbale se semnează de preşedintele şi secretarul comisiei şi se ştampilează cu sigiliul Parlamentului Republicii Moldova.

Articolul 9. Alegerea Preşedintelui Parlamentului

(1) Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu buletine de vot pe care se înscriu numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de fracţiunile parlamentare. Fiecare fracţiune parlamentară poate face o singură propunere.

(2) Este declarat ales Preşedinte al Parlamentului candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(3) Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur de scrutin, la care vor participa numai doi candidaţi care în primul tur de scrutin au obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) În caz de paritate de voturi se organizează alegeri noi, pentru care fracţiunile parlamentare vor propune aceiaşi sau alţi candidaţi.

Articolul 10. Alegerea vicepreşedinţilor Parlamentului

Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Articolul 11. Revocarea Preşedintelui şi a vicepreşedinţilor

                      Parlamentului

(1) Preşedintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaţilor aleşi.

(2) Hotărîrea privind revocarea Preşedintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi, prin vot secret, în condiţiile art.8 care se aplică în mod corespunzător.

(3) Vicepreşedinţii Parlamentului pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Articolul 12. Formarea Biroului permanent al Parlamentului

(1) Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează, ţinîndu-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu, Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare.

(2) Membrii Biroului permanent se numesc prin hotărîri ale fracţiunilor parlamentare, în limitele numărului de locuri ce le revin. Hotărîrile se prezintă preşedintelui şedinţei care le aduce la cunoştinţa Parlamentului.

(3) Biroul permanent se consideră constituit după numirea a cel puţin 3/4 din membrii lui.

(4) Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Parlamentului sau a cel puţin 1/3 din membrii săi.

(5) Orice membru al Biroului permanent poate fi revocat prin hotărîre a fracţiunii parlamentare, care l-a numit, adoptată cu votul majorităţii membrilor acesteia.

Articolul 13. Atribuţiile Biroului permanent al Parlamentului

(1) Biroul permanent al Parlamentului are următoarele atribuţii:

a) propune Parlamentului data convocării şedinţelor plenare;

b) supune spre aprobare Parlamentului componenţa numerică şi nominală a delegaţiilor parlamentare permanente la organizaţiile internaţionale;

c) pregăteşte şi asigură desfăşurarea lucrărilor Parlamentului;

d) propune Parlamentului spre aprobare componenţa nominală a comisiilor permanente, conform deciziilor fracţiunilor parlamentare şi solicitărilor deputaţilor;

e) coordonează activitatea comisiilor permanente;

f) întocmeşte, de comun acord cu preşedinţii fracţiunilor parlamentare şi ai comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre aprobare;

g) stabileşte modul de dezbatere publică a proiectelor de acte legislative, de acumulare, examinare şi dezbatere a propunerilor prezentate în legătură cu acestea;

h) asigură controlul plasării la timp pe web site-ul Parlamentului a proiectelor de acte legislative, a ordinii de zi, a stenogramelor şedinţelor plenare, precum şi a altei informaţii pasibile de a fi publicată;

i) aprobă Regulamentul privind acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă pe lîngă Parlament;

j) stabileşte obligaţiunile membrilor biroului;

k) aprobă structura organizatorică şi efectivul - limită al Secretariatului Parlamentului, precum şi condiţiile specifice de compensare a cheltuielilor aferente îndeplinirii obligaţiilor de serviciu pentru funcţionarii publici şi pentru alţi angajaţi din cadrul Secretariatului;

k1) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Secretariatului Parlamentului;

k2) aprobă planurile strategice de dezvoltare a Secretariatului Parlamentului;

l) prezintă Guvernului proiectul bugetului Parlamentului aprobat;

m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinările date de către Parlament.

(11) Şedinţele Biroului permanent sînt deliberative cu participarea majorităţii membrilor săi.

(2) Biroul permanent adoptă hotărîri, în limita competenţei prevăzute de Regulament, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Articolul 14Atribuţiile Preşedintelui Parlamentului

(1) Preşedintele Parlamentului are următoarele atribuţii:

a) conduce lucrările Parlamentului şi ale Biroului permanent;

b) convoacă sesiunile ordinare, extraordinare sau speciale ale Parlamentului;

c) asigură respectarea Regulamentului şi menţinerea ordinii în timpul şedinţelor;

d) primeşte şi distribuie proiectele de legi şi propunerile legislative, precum şi rapoartele comisiilor;

e) anunţă rezultatul votării şi numeşte actele legislative adoptate;

f) semnează legile, hotărîrile şi moţiunile adoptate de Parlament;

g) reprezintă Parlamentul în relaţiile cu Preşedintele Republicii Moldova şi cu Guvernul;

h) reprezintă Parlamentul în ţară şi peste hotare;

i) desemnează, după consultarea fracţiunilor parlamentare, componenţa delegaţiilor parlamentare, cu excepţia delegaţiilor parlamentare permanente;

[Art.14 al.(1), lit.j) abrogată prin LP58 din 17.03.22, MO80-87/25.03.22 art.140; în vigoare 25.03.22]

j1) dispune de fondul Preşedintelui Parlamentului;

k) angajează şi eliberează din funcţie personalul din cadrul cabinetelor persoanelor cu funcţii de demnitate publică din Parlament, în modul stabilit;

[Art.14 al.(1), lit.k) modificată prin LP58 din 17.03.22, MO80-87/25.03.22 art.140; în vigoare 25.03.22]

l) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor Parlamentului;

m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinările date de Parlament.

(2) Întru exercitarea atribuţiilor regulamentare, Preşedintele Parlamentului emite dispoziţii şi ordine.

(3) Dacă funcţia de Preşedinte al Parlamentului devine vacantă în caz de deces, demisie, revocare, precum şi în situaţiile de incompatibilitate sau imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor, interimatul se asigură de vicepreşedintele Parlamentului. În cazul în care sînt mai mulţi vicepreşedinţi, interimatul se asigură de unul dintre vicepreşedinţi desemnat prin hotărîre a Parlamentului. Interimatul se exercită pînă la alegerea noului Preşedinte al Parlamentului.

Articolul 15. Atribuţiile vicepreşedinţilor Parlamentului

(1) Vicepreşedinţii Parlamentului coordonează activitatea unor comisii permanente, asigură colaborarea cu alte autorităţi publice şi exercitarea controlului parlamentar. Delimitarea acestor atribuţii se efectuează prin hotărîre a Biroului permanent.

(2) Vicepreşedinţii Parlamentului îndeplinesc, în modul stabilit de Preşedinte, atribuţiile Preşedintelui, delegate de acesta, la solicitarea sau în absenţa lui, inclusiv semnează legile şi hotărîrile adoptate de Parlament.

 

Capitolul 3

COMISIILE PARLAMENTULUI

Secţiunea întîi

Comisiile permanente

Articolul 16. Constituirea comisiilor permanente

(1) Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, înfiinţate pentru efectuarea activităţii Parlamentului.

(2) Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sînt subordonate. Statutul şi modul de funcţionare a comisiilor permanente se stabilesc prin prezentul Regulament.

(3) Comisia de control al finanţelor publice, precum şi celelalte comisii permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Numărul comisiilor, denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii se va hotărî de Parlament, la propunerea Biroului permanent.

Articolul 17. Componenţa comisiilor permanente

(1) Preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii, membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor permanente se aleg de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(2) Componenţa nominală a comisiilor permanente se stabileşte ţinîndu-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament.

(3) Preşedinţii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen în condiţiile art.11 alin.(3).

(4) Vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea fracţiunii parlamentare care i-a înaintat sau a unui grup de cel puţin 10 deputaţi, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(5) Dacă fracţiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune, iar Parlamentul hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, asupra candidaturilor propuse de fracţiunile parlamentare, respectîndu-se principiul reprezentării proporţionale şi opţiunea personală a deputatului.

(6) Deputatul este membru al cel puţin unei comisii permanente.

Articolul 18. - abrogat.

Articolul 19. Atribuţiile preşedintelui comisiei permanente

Preşedintele comisiei permanente:

a) asigură pregătirea ordinii de zi a şedinţelor comisiei;

b) stabileşte sarcinile membrilor comisiei şi ia decizii în problemele ce vizează atribuţiile şi activitatea comisiei;

c) înaintează spre examinare propuneri privind constituirea subcomisiilor şi componenţa lor şi despre rezultatul examinării informează Parlamentul;

d) reprezintă comisia în relaţiile ei cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii;

e) conduce şedinţele comisiei;

f) semnează actele şi corespondenţa comisiei;

g) în caz de necesitate, atrage alte persoane la lucrările comisiei;

h) asigură menţinerea ordinii în cadrul şedinţelor comisiei;

i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament.

Articolul 20. Atribuţiile vicepreşedintelui şi secretarului comisiei

                      permanente

(1) Vicepreşedintele comisiei îndeplineşte, în absenţa preşedintelui, atribuţiile acestuia.

(2) Secretarul asigură redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.), numără voturile la şedinţe şi ţine lucrările de secretariat ale comisiei.

Articolul 21. Şedinţele comisiei permanente

(1) Şedinţele comisiei permanente se convoacă de preşedintele acesteia, iar în absenţa lui - de unul dintre vicepreşedinţi sau de 1/3 din membri.

(2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiei este obligatorie. În cazul absenţei membrului comisiei permanente, la şedinţă participă, cu drept de vot, membrul supleant care face parte din aceeaşi fracţiune parlamentară.

(3) Orice deputat al unei comisii are dreptul să participe la lucrările altor comisii.

Articolul 22. Procedura de votare în comisiile permanente

(1) Şedinţele comisiei sînt deliberative cu participarea majorităţii membrilor ei.

(2) Deciziile comisiei se adoptă după cum urmează:

a) deciziile privind aprobarea raportului cu privire la proiectul de act legislativ, pentru care comisia a fost selectată drept comisie sesizată în fond, privind organizarea controlului parlamentar, numirile şi revocările din funcţie, ridicarea imunităţii deputaţilor, organizarea concursurilor şi formarea subcomisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi;

b) deciziile privind organizarea dezbaterilor publice, aprobarea avizelor la proiectele de acte legislative şi a avizelor consultative, inclusiv asupra iniţierii sau încheierii tratatelor internaţionale, se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(3) Deciziile comisiilor se adoptă, de regulă, prin vot deschis.

Articolul 23. Procesele-verbale şi stenografierea dezbaterilor

                       şedinţelor comisiilor permanente

(1) La şedinţele comisiilor se încheie procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispoziţia altor persoane decît membrilor comisiei numai cu acordul preşedintelui acesteia, cu excepţia proceselor-verbale ale şedinţelor publice.

(2) Preşedintele comisiei sau, după caz, al şedinţei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor.

(3) Fiecare comisie va fi asistată de un secretariat, structura şi statul de personal ale căruia se stabilesc de Parlament.

Articolul 24. Caracterul public al şedinţelor comisiilor permanente

(1) Şedinţele comisiilor sînt publice.

(2) La şedinţele publice ale comisiei pot fi prezenţi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă acreditaţi la Parlament. Informaţiile oficiale despre lucrările comisiei se dau publicităţii şi se plasează pe web site-ul Parlamentului.

(3) Comisia poate hotărî, la propunerea unuia din membrii săi, ca şedinţa ei să se desfăşoare în mod închis în cazul în care dezbaterea publică a chestiunilor poate să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

Articolul 25. Participarea la şedinţele comisiilor permanente

(1) Membrii Guvernului şi conducătorii altor autorităţi ale administraţiei publice au acces la lucrările comisiilor. Aceştia vor fi informaţi despre data şi ora la care are loc şedinţa.

(2) În cazul în care comisia decide să invite la şedinţa sa membri ai Guvernului şi/sau conducători ai altor autorităţi ale administraţiei publice, aceştia sînt obligaţi să fie prezenţi la şedinţă.

(3) Membrii Guvernului şi conducătorii altor autorităţi ale administraţiei publice care participă la lucrările comisiei pot lua cuvînt şi răspunde la întrebări.

Articolul 26. Participarea altor persoane la şedinţele comisiilor

                       permanente

(1) Comisia poate invita la şedinţele sale persoane interesate şi specialişti din partea unor autorităţi ale administraţiei publice, organizaţii specializate, reprezentanţi ai părţilor interesate, precum şi specialişti din Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului şi din secretariatele comisiilor permanente.

(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot lua cuvînt la şedinţa comisiei şi pot răspunde la întrebări.

Articolul 27. Atribuţiile comisiilor permanente

(1) Comisiile permanente examinează proiecte de acte legislative şi propuneri legislative în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, efectuează anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme, inclusiv din însărcinarea Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedinţilor.

(2) În probleme ce ţin de domeniul lor de activitate, comisiile permanente pot fi consultate de organele administraţiei publice, de alte organe sau întreprinderi, instituţii şi organizaţii, de alte părţi interesate. La finele şedinţei de consultare, comisiile permanente emit avize consultative cu titlu de recomandare.

(3) Comisiile permanente emit, de asemenea, avize consultative în vederea asigurării aplicării uniforme a legislaţiei, care nu pot fi folosite ca probe în instanţele de judecată.

(4) Comisiile permanente pot forma grupuri de lucru din experţi şi specialişti în materie, reprezentanţi ai părţilor interesate cu care se consultă în activitatea lor.

(41) Pentru a facilita procesul de consultare publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative, comisiile permanente întocmesc o listă a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate de domeniul lor de activitate, care va fi modificată şi completată periodic, inclusiv la iniţiativa părţilor interesate.

(5) Comisiile permanente sînt în drept de a constitui subcomisii, desemnîndu-le atribuţiile, componenţa şi conducerea. Preşedintele comisiei permanente informează Parlamentul despre formarea subcomisiei.

(6) În componenţa subcomisiei au dreptul să fie incluşi reprezentanţi ai fracţiunilor parlamentare din cadrul comisiei respective.

(7) În cazul constituirii unei subcomisii pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii autorităţii publice responsabile faţă de Parlament, aceasta va informa periodic Parlamentul, în limitele competenţei sale, prin intermediul comisiei de profil, asupra activităţii acestei autorităţi.

Articolul 28. Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar

                       asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate

(1) În cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică activează o subcomisie pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (S.I.S.).

(2) În calitate de preşedinte al subcomisiei se alege un reprezentant al opoziţiei parlamentare.

(3) Subcomisia supraveghează respectarea de către S.I.S. a legalităţii, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a ordinii democratice din stat, asigură neadmiterea angajării politice a S.I.S.

(4) Subcomisia verifică respectarea de către S.I.S. a prevederilor Constituţiei şi a legilor care reglementează activitatea S.I.S., examinează cazurile de violare a Constituţiei, a legilor, a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor.

(5) Membrii subcomisiei au acces la informaţii secrete, semnînd, în fiecare caz aparte, un angajament de a păstra confidenţialitatea informaţiilor ce constituie secret de stat, purtînd răspundere în conformitate cu legislaţia.

(6) Membrii subcomisiei pot solicita, cu acordul preşedintelui acesteia, informaţii secrete şi informaţii privind activitatea curentă a S.I.S., cu excepţia informaţiilor privind activitatea operativă a serviciului sau identitatea persoanelor care activează sub acoperire, făcînd parte din personalul scriptic sau avînd misiuni specifice care necesită nedivulgarea identităţii.

Articolul 281. Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra executării hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a hotărârilor Curții Constituționale

(1) În cadrul Comisiei juridice, numiri și imunități activează o subcomisie pentru exercitarea controlului parlamentar asupra executării hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), precum și a hotărârilor Curții Constituționale.

(2) În calitate de preşedinte al subcomisiei se alege un reprezentant al opoziţiei parlamentare. Componența numerică și nominală a subcomisiei se aprobă de către Comisia juridică, numiri și imunități cu votul majorității membrilor comisiei.

(3) În exercitarea atribuțiilor, subcomisia monitorizeză permanent procesul executării hotărârilor și deciziilor CEDO, a hotărârilor Curții Constituționale, precum și promovează proiecte de acte normative necesare pentru executarea acestora.

(4) Subcomisia audiază autoritățile responsabile de elaborarea și implementarea măsurilor privind executarea hotărârilor și deciziilor CEDO, cele responsabile de executarea hotărârilor Curții Constituționale, precum și solicită informații de la autoritățile respective.

(5) Președintele subcomisiei prezintă anual în ședința în plen a Parlamentului un raport al subcomisiei cu privire la executarea hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

(6) Atribuțiile și modul de organizare și desfășurare a activității subcomisiei se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărârea Parlamentului.

Articolul 29. Prezentarea rapoartelor şi avizelor aprobate

                      de comisiile permanente

(1) La deschiderea dezbaterilor proiectului de act legislativ sau a propunerii legislative respective preşedintele comisiei numeşte unu sau mai mulţi raportori dintre membrii comisiei. Aceste persoane redactează raportul sau avizul, care va fi supus aprobării comisiei.

(2) Rapoartele şi avizele cuprind opinia majorităţii membrilor comisiei prezenţi la şedinţă, părerea separată a celorlalţi membri ai comisiei, precum şi rezultatele consultării publice.

(3) În şedinţa Parlamentului preşedintele comisiei sau un alt membru numit de comisie prezintă numai rapoartele şi avizele aprobate de comisie.

Articolul 30. Şedinţele comune ale comisiilor permanente

(1) Şedinţele comune a două sau mai multor comisii permanente, precum şi ale comisiilor permanente cu alte comisii parlamentare se desfăşoară în condiţiile art.21-29.

(2) Şedinţele comune sînt prezidate de unul dintre preşedinţii de comisie, la decizia acestora.

Articolul 31. Efectuarea anchetelor de către comisiile permanente

(1) Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenţei sale, privitoare la activitatea desfăşurată de organele administraţiei publice.

(2) Pentru a obţine încuviinţarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, aprobată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate problemele ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Parlamentului.

(3) Preşedintele Parlamentului va supune cererea aprobării Biroului permanent şi va comunica comisiei aprobarea sau respingerea acesteia.

(4) În vederea desfăşurării anchetei comisia permanentă va putea invita pentru audieri orice persoană care are o calitate oficială. Nu pot fi invitaţi în cadrul anchetei reprezentanţii puterii judecătoreşti, procuraturii şi ai organului de urmărire penală pentru prezentarea informaţiilor ce ar putea prejudicia corectitudinea judecării cauzelor şi/sau confidenţialitatea urmăririi penale.

(5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 3 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare se vor suporta din bugetul Parlamentului.

(6) Prezenţa la audiere este obligatorie.

(7) În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza să dea relaţii în cazul în care întrebările ce le sînt adresate privesc, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunoştinţa Parlamentului, care va decide în şedinţă secretă.

(8) Nu pot fi puse întrebări ce vizează viaţa personală a celui audiat sau a familiei lui.

(9) Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei relevă abateri grave în activitatea unor persoane oficiale de stat alese sau numite de Parlament, Parlamentul poate cere destituirea acestora.

Secţiunea a doua

Comisii speciale

Articolul 32. Constituirea comisiilor speciale

Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii speciale.

Articolul 33. Scopurile şi componenţa comisiilor speciale

(1) Comisiile speciale se constituie de Parlament pentru examinarea proiectelor de acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei respective. Proiectele de acte legislative elaborate de comisia specială se examinează de comisiile permanente în conformitate cu cerinţele stabilite de prezentul Regulament.

(2) Prin aceeaşi hotărîre se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenţa nominală a comisiei, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.

(3) La constituirea şi activitatea comisiei speciale se vor aplica în mod corespunzător prevederile art.16-29.

 

Secţiunea a treia

Comisii de anchetă

Articolul 34. Constituirea comisiilor de anchetă

Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii de anchetă.

Articolul 35. Modul de constituire a comisiilor de anchetă

(1) La cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi, ce constituie cel puţin 5% din numărul deputaţilor aleşi, Parlamentul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile art.16-29, art.31 alin.(4) - (9) şi art.33 alin.(2).

(2) Pînă la aprobarea componenţei nominale a comisiei de anchetă, persoanele propuse în calitate de membri ai acesteia vor face în şedinţa plenară a Parlamentului o declaraţie cu privire la lipsa conflictului dintre exercitarea atribuţiilor în cadrul comisiei şi interesele lor personale şi vor depune declaraţia de interese personale. În cazul apariţiei sau aflării despre conflictul de interese după adoptarea hotărîrii prin care deputatul a fost numit în calitate de membru al comisiei de anchetă, calitatea de membru a acestuia încetează de drept.

Articolul 36. Atribuţiile comisiilor de anchetă

(1) Comisia de anchetă citează ca martor orice persoană care dispune de informaţii despre vreo faptă sau împrejurare de natură să servească la cercetarea cauzei. Nu pot fi citaţi în cadrul anchetei reprezentanţii puterii judecătoreşti, procuraturii şi ai organului de urmărire penală pentru prezentarea informaţiilor care ar putea prejudicia corectitudinea judecării cauzelor şi/sau confidenţialitatea urmăririi penale.

(2) La cererea comisiei de anchetă, orice persoană care cunoaşte vreo probă sau deţine vreun mijloc de probă este obligată să le prezinte comisiei. Instituţiile şi organizaţiile sînt obligate, în condiţiile legii, să răspundă la solicitările comisiei de anchetă.

(3) Cînd pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări, în vederea elucidării adevărului, este necesar a antrena experţi, comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize.

(4) Comisia de anchetă nu poate susţine urmărirea penală efectuată în condiţiile legii de organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti. Concluziile comisiei de anchetă nu afectează principiul prezumţiei nevinovăţiei.

 

Titlul II

DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR PARLAMENTULUI

Capitolul I

SESIUNILE ŞI ŞEDINŢELE PARLAMENTULUI.

ORDINEA DE ZI

Articolul 37. Sesiunile Parlamentului

(1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie. Sesiunea de toamnă începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie.

(2) În cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiune extraordinară sau specială la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaţilor.

(3) Cererea de convocare a sesiunii extraordinare sau speciale se face în scris în adresa Biroului permanent şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a sesiunii.

(4) Convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială se va face în 3 zile de la data înregistrării cererii, dacă legea nu prevede altfel.

(5) Сererilor de convocare a unei sesiuni extraordinare sau speciale nu li se dă curs dacă acestea nu întrunesc condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3).

Articolul 38Şedinţele Parlamentului

(1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub formă de şedinţe în plen şi de şedinţe ale comisiilor permanente.

(2) Şedinţele Parlamentului sînt deliberative cu participarea majorităţii deputaţilor aleşi.

Articolul 39. Întocmirea ordinii de zi

(1) Şedinţele Parlamentului se desfăşoară în conformitate cu ordinea de zi, care se întocmeşte în condiţiile art.13 alin.(1) lit.f).

(2) Proiectul ordinii de zi se aprobă pentru o perioadă de 2 săptămîni.

(3) Biroul permanent întocmeşte proiectul ordinii de zi în prima jumătate a săptămînii premergătoare perioadei pentru care se aprobă.

(4) Chestiunile care se propun pentru a fi înscrise în proiectul ordinii de zi se transmit Biroului permanent cu cel puţin 2 zile înainte de şedinţa în cadrul căreia Biroul permanent întocmeşte proiectul ordinii de zi, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia prevede un alt termen.

Articolul 40. Participarea la dezbaterea ordinii de zi

La şedinţele Biroului permanent în care se dezbate ordinea de zi poate participa reprezentantul Guvernului.

Articolul 41. Cuprinsul ordinii de zi

(1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de acte legislative, proiecte de acte exclusiv politice ale Parlamentului, rapoarte şi alte chestiuni propuse de Biroul permanent.

(2) Proiectele de acte legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei permanente sesizate în fond.

Articolul 42. Prioritatea propunerilor Preşedintelui

                       Republicii Moldova la întocmirea ordinii de zi

La cererea Preşedintelui Republicii Moldova, Biroul permanent, la întocmirea ordinii de zi, dă prioritate mesajelor Preşedintelui Republicii Moldova adresate Parlamentului.

Articolul 43Prioritatea propunerilor Primului-ministru

                      la întocmirea ordinii de zi

La cererea Primului-ministru, Biroul permanent înscrie cu prioritate pe ordinea de zi chestiunile privind acordarea votului de încredere întregii liste a Guvernului şi programului lui de activitate pe durata mandatului, precum şi proiectele de legi considerate de Guvern ca fiind prioritare.

Articolul 431. Prioritatea propunerilor opoziţiei parlamentare

                        la întocmirea ordinii de zi

Pentru prima şedinţă în plen din fiecare a şasea săptămînă din data începerii sesiunii parlamentare, Biroul permanent va întocmi proiectul ordinii de zi a şedinţei în care se includ chestiunile propuse de fracțiunile parlamentare din opoziție, precum și cele propuse de către deputații neafiliați din opoziție.

Articolul 44. Procedura de urgenţă

(1) Procedura de urgenţă pentru examinarea proiectelor de acte legislative solicitată de Guvern se supune aprobării Biroului permanent.

(2) În cazul aprobării procedurii de urgenţă, Biroul permanent stabileşte termenul de depunere a raportului asupra proiectului actului legislativ, care nu poate depăşi 10 zile lucrătoare.

(3) Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate proiectul de act legislativ în proiectul ordinii de zi pentru următoarea şedinţă plenară.

(4) Proiectele de acte legislative solicitate de a fi examinate în procedură de urgenţă se prezintă plenului Parlamentului de Primul-ministru, iar în absenţa lui - de prim-viceprim-ministru sau de viceprim-ministru.

Articolul 45. Aprobarea ordinii de zi

(1) Ordinea de zi este supusă spre aprobare Parlamentului în ultima zi din săptămîna de lucru ce precede perioada pentru care a fost întocmită şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(2) Ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului aprobată de Parlament se plasează pe web site-ul acestuia şi se înmînează deputaţilor la începutul săptămînii de lucru.

Articolul 46. Modificarea şi completarea ordinii de zi

(1) Modificarea şi completarea ordinii de zi poate avea loc numai la prima şedinţă plenară a săptămînii de lucru, la cererea şi în baza deciziilor Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare, a unei comisii permanente la cererea, a unui grup din 5 deputaţi sau a autorului actului menţionat în ordinea de zi. Cererea motivată de modificare şi/sau completare a ordinii de zi, expusă în scris, însoţită de decizia respectivă, este transmisă preşedintelui şedinţei pînă la începutul acesteia.

(2) Cererile motivate privind modificarea şi completarea ordinii de zi se fac printr-o singură luare de cuvînt, care nu depăşeşte un minut. În cazul în care există o altă părere, se va da cuvînt numai cîte unui reprezentant din partea fiecărei fracţiuni parlamentare, după care propunerile vor fi supuse votării.

(3) În mod excepţional, Preşedintele Parlamentului poate propune, în orice şedinţă a Parlamentului, modificarea şi completarea ordinii de zi din proprie iniţiativă, la cererea Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare sau a comisiei parlamentare. Această propunere se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(4) Nu sînt admise dezbateri şi luări de cuvînt altele decît cele pe marginea ordinii de zi. Proiectele de acte legislative care nu au rapoarte, după caz, corapoarte ale comisiilor sesizate în fond nu pot fi incluse în proiectul ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului decît dacă, la propunerea Biroului permanent sau a fracţiunilor parlamentare, Parlamentul nu decide altfel.

(5) Chestiunile care nu au fost acceptate de către plenul Parlamentului pentru a fi incluse în ordinea de zi pot fi înaintate repetat nu mai devreme de 30 de zile calendaristice.

 

Capitolul 2

PROCEDURA LEGISLATIVĂ

Articolul 47. Condiţiile exercitării dreptului de iniţiativă

                      legislativă şi subiecţii acestui drept

(1) În temeiul art.73 din Constituţie, dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, care sînt consideraţi autori ai proiectelor de acte legislative sau ai propunerilor legislative.

(2) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă, deputaţii şi Preşedintele Republicii Moldova prezintă Parlamentului proiecte de acte legislative şi propuneri legislative, iar Guvernul şi Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia - proiecte de legi şi de hotărîri. Proiectele de legi înaintate de Preşedintele Republicii Moldova sau de Guvern se prezintă în plenul Parlamentului de unul dintre membrii Guvernului ori de reprezentantul împuternicit al Preşedintelui Republicii Moldova sau al Guvernului, iar cele înaintate de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia - de Preşedintele Adunării Populare.

(3) Deputatul exercită dreptul la iniţiativă legislativă personal sau în comun cu alţi deputaţi.

(4) În prezentul Regulament, prin act legislativ se înţeleg legile constituţionale, legile organice şi ordinare, hotărîrile şi moţiunile Parlamentului.

(5) Propunerea legislativă reprezintă intenţia de a se iniţia elaborarea unui sau mai multor acte legislative, care vizează o anumită problemă sau un grup de probleme şi care au menirea de a reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale. Asupra acceptării propunerii legislative, Parlamentul adoptă o hotărîre, prin care stabileşte termenul de elaborare a proiectului de act legislativ, formează un grup pentru elaborarea proiectului propus sau dispune altor organe elaborarea proiectului în cauză, stabileşte modul de asigurare a activităţii acestui grup.

(6) Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun spre dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, potrivit cerinţelor Legii privind actele legislative nr. 780 - XV din 27 decembrie 2001. Se indică totodată persoanele care au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul elaborării, precum şi rezultatele consultării publice a proiectului. În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

(7) Dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor.

(8) Proiectul actului legislativ se prezintă în limba moldovenească împreună cu traducerea lui în limba rusă.

(9) La proiectele de acte legislative, la propunerile legislative şi la documentele menţionate la alin.(6) şi (7) se anexează copiile lor în variantă electronică.

(10) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de deputaţi se prezintă în limba moldovenească sau în limba rusă. Secretariatul Parlamentului asigură traducerea lor în limba respectivă.

(11) În cazul în care se va constata că iniţiativele legislative nu sînt perfectate conform cerinţelor tehnice stabilite de prezentul Regulament şi de alte acte legislative, Biroul permanent poate propune autorilor acestora să le aducă în concordanţă cu prevederile legale respective.

(12) Dacă, după înregistrare în Parlament, proiectul de act legislativ nu a fost examinat în decursul legislaturii în care a fost înregistrat, iniţiativa legislativă devine nulă.

(13) Proiectele de acte legislative incluse în ordinea de zi a şedinţelor în plen ale Parlamentului, care, la expirarea legislaturii în cazul alegerilor ordinare sau anticipate, au fost lăsate fără examinare, precum şi proiectele de legi aprobate în prima lectură sau cele care urmează a fi votate în lectura finală sînt trecute pe ordinea de zi a Parlamentului de următoarea legislatură.

(14) Proiectele de acte legislative înregistrate care nu au fost incluse în ordinea de zi a Parlamentului devin nule după 2 ani de la înregistrarea lor.

(15) Proiectele de acte legislative care şi-au pierdut actualitatea, precum şi cele rămase fără autori pot fi respinse de Parlament în baza unei liste comune, în temeiul rapoartelor comisiilor de profil.

Articolul 48. Înregistrarea proiectelor de acte legislative

                       şi a propunerilor legislative

(1) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative se înregistrează la Direcţia documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului în ordinea prezentării. Prin dispoziţie a Preşedintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund cerinţelor art.47 se introduc în procedura legislativă şi se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului şi, după caz, Guvernului, instituţiilor interesate.

(2) În cel mult 5 zile lucrătoare de la data includerii în procedura legislativă, proiectele de acte legislative, propunerile legislative, precum şi documentele menţionate la art.47 alin.(6) se plasează pe web site-ul Parlamentului.

Articolul 49. Desemnarea comisiei permanente sesizate în fond

(1) Preşedintele Parlamentului înaintează proiectul actului legislativ sau propunerea legislativă spre examinare comisiei permanente sesizate în fond, de competenţa căreia ţin acestea.

(2) În caz de necesitate, Preşedintele Parlamentului solicită altor comisii permanente prezentarea unor corapoarte.

Articolul 491. Organizarea de către comisia permanentă sesizată

                        în fond a procedurilor de consultare publică

(1) Comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional.

(2) Comisia permanentă sesizată în fond stabileşte procedura de consultare a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative ţinînd cont de caracterul proiectului, de preocuparea părţilor interesate pentru subiectul abordat, de alte aspecte relevante.

(3) În cazul organizării unor întruniri publice în scopul consultării, comisia permanentă sesizată în fond stabileşte regulile de organizare şi de desfăşurare a acestora.

(4) Comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

Articolul 50. Soluţionarea conflictelor de competenţă

                       între comisii

(1) Dacă comisia permanentă consideră că proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă remisă ei spre dezbatere este de competenţa altei comisii, ea poate cere Preşedintelui Parlamentului trimiterea lor acestei comisii.

(2) În caz de refuz din partea Preşedintelui Parlamentului, Parlamentul adoptă decizia cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(3) La fel se va proceda şi în caz de controverse între comisii.

Articolul 51. Întocmirea raportului sau avizului comun al comisiilor

(1) La cererea comisiilor sesizate pentru avize comisia permanentă sesizată în fond va putea încuviinţa ca la lucrările ei să participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii acestor comisii.

(2) Dacă pe marginea proiectelor de legi şi hotărîri au avut loc şedinţe comune ale comisiilor, cele din urmă pot conveni ca raportul sau avizul să fie comun.

Articolul 52. Termenul pentru dezbaterea proiectelor de acte

                       legislative şi propunerilor legislative de către 

                       comisia permanentă sesizată în fond

(1) Comisia permanentă sesizată în fond va dezbate proiectul actului legislativ şi propunerea legislativă, asigurînd consultarea publică a acestora, în decurs de cel mult 60 de zile lucrătoare, dacă Biroul permanent nu va stabili un alt termen.

(2) În cazul în care comisia permanentă sesizată în fond depăşeşte termenul indicat la alin. (1), Preşedintele Parlamentului poate desemna o altă comisie permanentă sesizată în fond pentru dezbaterea proiectului de act legislativ în cauză şi poate propune examinarea în regim de urgenţă a acestuia, după elaborarea raportului comisiei respective.

Articolul 53. Termenul de avizare a proiectelor de acte

                       legislative şi a propunerilor legislative de

                       către alte comisii competente

(1) Comisiile permanente care au primit spre avizare proiecte de acte legislative şi propuneri legislative le supun dezbaterilor şi vor prezenta comisiei sesizate în fond avize asupra lor în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare.

(2) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia permanentă sesizată în fond va redacta raportul său fără avizul sau avizele celorlalte comisii.

Articolul 54. Avizarea proiectelor de acte legislative

                      şi a propunerilor legislative de către Direcţia

                      juridică a Secretariatului Parlamentului

Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se transmit spre avizare complexă Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului, care, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare, va prezenta comisiei permanente sesizate în fond şi Direcţiei documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului avizul referitor la concordanţa proiectului sau propunerii legislative:

a) cu prevederile Constituţiei;

b) cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

c) cu cerinţele de procedură şi de tehnică legislativă prevăzute de prezentul regulament, de Legea privind actele legislative şi de alte acte legislative.

Articolul 55. Retragerea proiectelor de acte legislative

                      şi a propunerilor legislative

(1) Autorul proiectului de act legislativ sau al propunerii legislative poate să-şi retragă proiectul sau propunerea în orice moment pînă la adoptarea definitivă a acestora în plenul Parlamentului.

(2) În cazul în care proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă are mai mulţi autori, acestea pot fi retrase cu acordul tuturor autorilor.

(3) În situaţia în care unul din autorii proiectului de act legislativ sau ai propunerii legislative îşi pierde calitatea de subiect al dreptului de iniţiativă legislativă, proiectul sau propunerea pot fi retrase de autorii care dispun de această calitate.

(4) Dacă autorul sau toţi autorii proiectului de act legislativ sau ai propunerii legislative şi-au pierdut calitatea de subiect al dreptului de iniţiativă legislativă, proiectul sau propunerea se examinează conform procedurii generale şi se prezintă în plenul Parlamentului de către comisia sesizată în fond.

Articolul 56. Cuprinsul raportului comisiei permanente

                      sesizate în fond

(1) După dezbaterea proiectului de lege sau propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond redactează un raport care în mod obligatoriu va cuprinde:

a) actualitatea reglementării legislative a problemei abordate în proiectul de lege sau în propunerea legislativă;

b) plenitudinea reglementării prin proiect sau propunere a sferei respective de raporturi sociale;

c) oportunitatea dezbaterii proiectului de lege (pornind de la posibilităţile economico-financiare ale republicii, situaţia social-politică, consecutivitatea reglementării legislative a proceselor etc.);

d) posibilitatea dezbaterii proiectului de lege în cadrul şedinţelor Parlamentului etc.

(2) În raportul comisiei se arată: proiectul de lege (în cazul dezbaterii unei legi ordinare) se adoptă; proiectul de lege se aprobă în prima lectură şi se va pregăti pentru a fi dezbătut în a doua lectură; proiectul de lege se remite pentru definitivare comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente; proiectul de lege se respinge.

(3) Dacă există mai multe proiecte de acte legislative în aceeaşi problemă, bazate pe aceeaşi concepţie, comisia examinează fiecare proiect în parte şi le propune Parlamentului pentru a fi înglobate în cel mai cuprinzător şi rezonabil proiect pentru lectura a doua.

(4) În situaţia în care dezbaterii Parlamentului sînt supuse mai multe proiecte de acte legislative ce vizează aceeaşi problemă, care însă au la bază diferite concepţii, Parlamentul, la propunerea comisiei sesizate în fond, va hotărî, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază. Celelalte proiecte vor fi considerate de alternativă.

(5) Dacă sînt înregistrate mai multe proiecte de acte legislative ce vizează modificarea şi/sau completarea mai multor articole din acelaşi act legislativ, la propunerea comisiei sesizate în fond, acestea pot fi comasate, pentru examinare în lectura a doua, într-un singur proiect.

Articolul 57. Înscrierea proiectelor de acte legislative

                       pe ordinea de zi şi transmiterea către deputaţi

                       şi autori a raportului comisiei sesizate în fond

                       şi a avizelor

(1) Raportul comisiei permanente sesizate în fond însoţit de avizele celorlalte comisii care au dezbătut proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă, rezultatele consultării publice, precum şi avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului se transmit de către Direcţia documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului deputaţilor şi autorilor proiectului de act legislativ sau propunerii legislative .

(2) La şedinţa Biroului permanent, în care se examinează chestiunea privind înscrierea pe ordinea de zi a proiectului de act legislativ, comisia permanentă sesizată în fond prezintă:

a) scopurile, sarcinile şi concepţia proiectului, prognoza efectelor social-economice şi de altă natură ale acestuia, precum şi categoria legii;

b) lista autorilor care au participat la elaborarea proiectului;

c) lista persoanelor sau organizaţiilor care au efectuat expertiza proiectului;

d) fundamentarea economico-financiară a proiectului;

e) avizul comisiei (comisiilor) permanente pe marginea proiectului;

e1) rezultatele consultării publice a proiectului;

f) avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului;

g) lista şi/sau, după caz, proiectele de acte legislative sau normative necesare executării actului legislativ care se adoptă.

Articolul 58. Avizarea de către Guvern a proiectelor de acte

                      legislative şi a propunerilor legislative

(1) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de Preşedintele Republicii Moldova, de deputaţi sau de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se remit Guvernului spre avizare. Neprezentarea avizului în termen de cel mult 30 de zile sau într-un termen mai restrîns, stabilit de Preşedintele Parlamentului, nu împiedică examinarea proiectului de către Parlament, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Avizul Guvernului este obligatoriu, conform prevederilor art. 131 din Constituţie, la proiectele de acte legislative şi la propunerile legislative sau la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare.

(3) După expirarea termenelor pentru depunerea amendamentelor, prevăzute la art. 59 alin. (1) şi art. 65 alin. (2), comisia permanentă sesizată în fond transmite Guvernului, spre avizare, amendamentele care, la decizia comisiei, atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare.

(4) Guvernul prezintă Parlamentului avizul său asupra amendamentelor menţionate la alin. (2) în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data recepţionării adresării comisiei permanente sesizate în fond.

(5) În cazul examinării în regim de urgenţă sau în mod prioritar a proiectelor de acte legislative, termenul în care se solicită prezentarea avizului Guvernului se va indica în adresarea comisiei permanente sesizate în fond.

(6) Examinarea la şedinţele comisiei permanente sesizate în fond a proiectelor de acte legislative pe marginea cărora au fost înaintate amendamente care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, nu poate precede termenele indicate la alin. (4) şi (5).

Articolul 59. Înaintarea amendamentelor la proiectele

                      de acte legislative

(1) Deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare au dreptul să prezinte în scris propuneri conceptuale şi amendamente motivate la proiectul de act legislativ, care se transmit comisiei permanente sesizate în fond în termen de cel mult 30 de zile după primirea proiectului. Data înaintării amendamentului va fi data înregistrării acestuia la comisia sesizată în fond, care ţine o evidenţă specială a amendamentelor primite.

(2) Amendamentele se prezintă sub formă de modificare a cuprinsului punctelor, alineatelor, articolelor, sub formă de completare a proiectului cu articole noi sau de propuneri de excludere a unor cuvinte, puncte, alineate sau articole din proiect.

(3) Amendamentele trebuie să fie motivate.

(4) Amendamentele la proiectul de act legislativ se vor examina de comisia permanentă sesizată în fond şi, numai dacă aceasta consideră necesar, şi de o altă comisie.

Articolul 60. Dezbaterea proiectelor de legi pe lecturi

(1) Proiectele de legi, înscrise pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, se dezbat, de regulă, în două lecturi.

(2) Proiectele de legi ordinare, la decizia Parlamentului, pot fi adoptate într-o singură lectură.

(3) Proiectele de legi organice se adoptă numai după dezbaterea lor în a două lectură.

(4) Proiectele de legi constituţionale, proiectele de legi organice în problemele bugetului, finanţelor, economiei care necesită considerabile cheltuieli financiare, proiectele de legi complexe, precum şi proiectele de legi în alte probleme importante, la decizia Parlamentului, pot fi supuse dezbaterii şi în a treia lectură.

(5) La solicitarea Preşedintelui şedinţei sau a unei fracţiuni parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, unele proiecte de legi pot fi supuse dezbaterilor şi adoptării în regim de urgenţă.

Articolul 61. Dezbaterea proiectelor de legi în primă lectură

(1) Dezbaterea proiectului de lege în prima lectură constă în:

a) prezentarea de către autor a proiectului în conformitate cu art.47;

b) audierea raportului comisiei permanente sesizate în fond;

c) luările de cuvînt ale deputaţilor cu respectarea obligatorie a ordinii acordării de cuvînt reprezentanţilor tuturor fracţiunilor parlamentare.

(2) Raportul comisiei permanente sesizate în fond este prezentat de către preşedintele acesteia sau de un membru al ei desemnat de comisie.

(3) În cadrul dezbaterilor, un deputat are dreptul să adreseze raportorilor cel mult 2 întrebări. Formularea unei întrebări nu poate depăşi 2 minute. Fiecare răspuns nu poate depăşi 2 minute. Pe marginea proiectelor prezentate, comentarii nu se admit.

(4) Luările de cuvînt stabilite prin alineatele (1) şi (2) nu vor depăşi 7 minute pentru fracţiunile parlamentare şi 5 minute pentru deputaţi.

Articolul 62Dreptul autorului iniţiativei legislative la cuvînt

Autorul iniţiativei legislative are dreptul să ia cuvîntul înainte de închiderea dezbaterii, totodată discursul lui nu va depăşi 5 minute. Dacă sînt mai mulţi autori, poate lua cuvîntul doar unul dintre ei, cu acordul celorlalţi.

Articolul 63. Deciziile adoptate în urma dezbaterii proiectelor

                      de legi în primă lectură

(1) În urma dezbaterii proiectului de lege în primă lectură, Parlamentul poate adopta una din următoarele decizii:

a) adoptarea legii;

b) remiterea proiectului de lege, la propunerea preşedintelui şedinţei, spre definitivare comisiei permanente sesizate în fond sau unei alte comisii competente;

c) aprobarea proiectului de lege în prima lectură şi pregătirea lui pentru a fi dezbătut în a doua lectură;

d) respingerea proiectului de lege.

(2) Deciziile Parlamentului asupra dezbaterilor proiectelor de legi în primă lectură se consemnează în stenograma şedinţei, dacă Parlamentul nu decide altfel.

(3) Proiectul actului legislativ poate fi supus dezbaterii şi votării în lectura a doua (sau finală, după caz) în aceeaşi şedinţă, după votarea în prima lectură, dacă nu au parvenit amendamente care necesită examinare suplimentară. Propunerea pentru dezbaterea proiectului actului legislativ în lectura a doua sau/şi în cea finală se face la solicitarea comisiei permanente sesizate în fond, a unei fracţiuni parlamentare sau a preşedintelui şedinţei.

Articolul 64. Stabilirea proiectelor de bază şi de alternativă

(1) În cazul în care comisia sesizată în fond propune Parlamentului spre dezbatere proiecte de acte legislative aflate în una din situaţiile prevăzute la art.56 alin.(3) şi (5), Parlamentul va hotărî asupra acestor proiecte cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(2) În situaţia prevăzută la art.56 alin.(4), Parlamentul, la propunerea comisiei sesizate în fond, va hotărî, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază. Celelalte proiecte vor fi considerate de alternativă.

Articolul 65. Pregătirea proiectului de lege pentru lectura a doua

(1) După dezbaterea proiectului de lege în primă lectură, acesta se transmite comisiei sesizate în fond sau unei alte comisii competente pentru examinarea amendamentelor deputaţilor, a obiecţiilor şi propunerilor fracţiunilor parlamentare, comisiilor permanente, a avizelor Guvernului, Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului, precum şi a propunerilor reprezentanţilor societăţii civile, şi pentru prezentarea raportului respectiv.

(2) În cadrul pregătirii proiectului de lege pentru dezbatere în a doua lectură, deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare pot prezenta amendamente comisiei sesizate în fond în termen de 10 zile de la data aprobării proiectului în primă lectură. Prevederile art.59 se vor aplica în mod corespunzător.

(3) Autorii amendamentelor pot participa la şedinţa comisiei pentru definitivarea proiectului de lege. Comisia îl va înştiinţa în prealabil pe autor despre ţinerea şedinţei.

(4) Dezbaterea proiectului de lege în lectura a doua va avea loc în cel mult 45 de zile de la data aprobării în primă lectură.

Articolul 66. Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură

Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură constă în:

a) audierea raportului comisiei sesizate în fond;

b) dezbaterea proiectului pe articole;

c) votarea proiectului pe articole şi, după caz, în ansamblu, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.

Articolul 67. Expunerea pe marginea fiecărui articol

                      şi prezentarea amendamentelor

(1) La discutarea fiecărui articol deputaţii pot expune punctul de vedere al fracţiunii parlamentare din care fac parte sau punctul personal de vedere în cel mult 2 minute.

(2) De asemenea, va putea lua cuvîntul şi reprezentantul Guvernului.

(3) În cadrul luărilor de cuvînt pot fi făcute amendamente orale referitoare la tehnica legislativă şi la limbă.

Articolul 68. Dezbaterea pe articole

(1) Dezbaterea articolelor începe cu amendamentele. Amendamentul poate fi rostit doar o singură dată şi trebuie să se refere la conţinutul unui articol separat.

(2) În cadrul dezbaterilor pe articole, autorii amendamentelor pot să argumenteze propunerile, făcute de ei şi respinse de comisie, în cel mult 2 minute.

(3) Referitor la amendamentele prezentate în condiţiile art.67 alin.(3), raportorul comisiei permanente sesizate în fond poate da răspunsuri oral, totodată timpul pentru fiecare răspuns nu va depăşi 2 minute.

Articolul 69. Dezbaterea şi votarea amendamentelor

(1) Dezbaterea amendamentelor începe cu cele prin care se propune excluderea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.

(2) Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra fiecărui amendament (după caz, a sintezei amendamentelor), cu excepţia cazurilor în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.

(3) Autorul amendamentului îl poate retrage în orice moment pînă la votarea lui.

Articolul 70. Dezbaterea proiectului de lege în a treia lectură

(1) Dezbaterea proiectului de lege în a treia lectură se va efectua la decizia Parlamentului în cazurile arătate la art.60 alin.(4), precum şi în cazurile cînd în cursul dezbaterilor proiectului în a doua lectură au fost propuse amendamente esenţiale ce conduc la majorarea considerabilă a cheltuielilor financiare în procesul de realizare a legii.

(2) A treia lectură constă în:

a) transmiterea amendamentelor prevăzute la alin.(1) comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente şi Guvernului spre examinare şi prezentarea raportului şi avizului, în termen de 3 săptămîni;

b) efectuarea, la decizia Parlamentului, a expertizei economico-financiare imparţiale asupra amendamentelor în cauză;

c) discutarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, a avizului Guvernului şi a rezultatelor expertizei.

(3) În cadrul celei de-a treia lecturi, în dezbateri poate lua cuvînt numai o singură dată, numai cîte un reprezentant al fiecărei fracţiuni parlamentare, dacă deputaţii din fracţiunea respectivă au prezentat amendamente în cadrul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. De asemenea, pot lua cuvîntul, o singură dată, şi deputaţii care au prezentat amendamente în cadrul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. Luările de cuvînt nu vor depăşi 3 minute.

(4) Dezbaterea se va desfăşura doar pe marginea articolelor la care au fost prezentate amendamente.

(5) Raportul comisiei permanente sesizate în fond şi avizul Guvernului vor conţine propuneri privind resursele financiare şi modul de acoperire a cheltuielilor suplimentare.

Articolul 71. Adoptarea actului legislativ în lectura finală

(1) În cazul în care, la dezbaterea proiectului de act legislativ în ultima lectură, au fost acceptate multiple amendamente, propuneri şi obiecţii care modifică esenţial textul proiectului, Parlamentul poate decide transmiterea acestuia pentru redactare în comisia sesizată în fond şi prezentare spre adoptare în lectura finală. Pentru proiectele de legi complexe şi de coduri, lectura finală este obligatorie.

(2) Termenul de redactare se stabileşte de Parlament în funcţie de calitatea, complexitatea şi volumul actului legislativ, dar nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare, cu excepţia legilor complexe şi a codurilor, care vor fi redactate în cel mult 3 luni.

(3) Înainte de a fi semnate de Preşedintele Parlamentului, actele legislative prevăzute în alin.(1) se supun adoptării în lectura finală, în cadrul căreia nu pot fi făcute modificări sau prezentate amendamente, însă pot fi invocate excepţii vizînd neconcordanţele dintre textul examinat în ultima lectură de către Parlament şi textul prezentat pentru lectura finală.

 (4) Adoptarea actului legislativ în lectura finală exprimă intenţia şi acordul autorităţii legislative de a se aplica actul anume în redacţia prezentată, pornindu-se de la sensul şi logica internă a prevederilor respective.

Articolul 72. Proiectele de acte legislative respinse de Parlament

(1) Proiectele de legi şi hotărîri se consideră respinse, dacă la votarea în ansamblu nu s-a obţinut majoritatea respectivă de voturi arătată în art.87 alin.(1).

(2) Proiectele de legi şi hotărîri respinse de Parlament nu pot fi readuse în discuţia acestuia în decursul aceleiaşi sesiuni.

Articolul 73. Semnarea actelor legislative adoptate de Parlament

Legile şi hotărîrile adoptate de Parlament se semnează de Preşedintele Parlamentului, iar în condiţiile art.15 alin.(2), de către unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului în termen de cel mult 20 de zile de la adoptare.

Articolul 74. Trimiterea legii spre promulgare Preşedintelui

                      Republicii Moldova

(1) Legea se trimite de către Preşedintele sau de către unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova cel tîrziu în ziua de lucru următoare zilei semnării acesteia.

(2) Înainte de promulgare Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită Parlamentului spre reexaminare în termen de cel mult 2 săptămîni de la primirea ei.

(3) Preşedintele Republicii Moldova poate cere Parlamentului, doar o singură dată, reexaminarea legii pentru orice motive ce fac legea în ansamblu sau o parte a ei inacceptabilă. Obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova se supun examinării conform procedurii prevăzute de prezentul Regulament pentru examinarea amendamentelor, în baza raportului comisiei permanente responsabile de legea reexaminată şi, după caz, cu avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului.

 (4) În cazul în care, după reexaminarea legii, Parlamentul menţine hotărîrea adoptată anterior sau face modificări în lege în conformitate cu obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintele este obligat să promulge legea în termen de cel mult 2 săptămîni de la data înregistrării legii în Aparatul Preşedintelui.

Articolul 75. Respingerea legii

În cazul în care, după reexaminarea legii, trimise de către Preşedintele Republicii Moldova în condiţiile art.74 alin.(2), Parlamentul cu votul majorităţii arătat la art.87 nu-şi menţine hotărîrea, legea se consideră respinsă, asupra ei fiind aplicabile prevederile art.72.

 

Capitolul 3

PROCEDURA SPECIALĂ DE ADOPTARE A LEGILOR

PRIVIND MODIFICAREA CONSTITUŢIEI

Articolul 76. Legile constituţionale

Revizuirea Constituţiei şi adoptarea legilor privind modificarea Constituţiei (denumite în continuare legi constituţionale) se efectuează în conformitate cu art.141, 142 şi 143 din Constituţie şi cu prevederile prezentului capitol.

Articolul 77. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale

(1) Dezbaterea de către Parlament a proiectului de lege constituţională începe după expirarea termenului de 6 luni din momentul prezentării proiectului în cauză, împreună cu avizul Curţii Constituţionale, de către subiecţii prevăzuţi la art.141 alin.(1) lit.b), c) şi d) din Constituţie.

(2) Proiectele de legi constituţionale se dezbat în cel puţin două lecturi.

(3) Pentru examinarea proiectului de lege constituţională, Preşedintele Parlamentului îl remite Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. În cazul în care Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi consideră că la examinarea proiectului de lege constituţională este necesar de a fi atraşi deputaţi din alte comisii permanente, aceasta propune Parlamentului crearea unei comisii speciale.

Articolul 78Prezentarea avizelor şi rapoartelor asupra

                      proiectelor de legi constituţionale

(1) Pentru dezbaterea proiectelor de legi constituţionale, se cer, în mod obligatoriu, avizele tuturor comisiilor permanente, avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului, precum şi cel al Guvernului în cazul cînd iniţiativa nu-i aparţine.

(2) În baza avizelor indicate la alin.(1), comisia specială sau comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport asupra proiectului de lege constituţională şi îl prezintă Biroului permanent în decurs de 15 zile de la expirarea termenului indicat la art.77 alin.(1). Raportul va conţine o apreciere a oportunităţii modificărilor preconizate, precum şi a eventualelor consecinţe ale acestora.

Articolul 79. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale

                      în primă lectură

(1) Dezbaterea în primă lectură a proiectului de lege constituţională constă în:

a) audierea raportului comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond;

b) luările de cuvînt ale deputaţilor, reprezentînd toate fracţiunile parlamentare.

(2) La dezbaterea în primă lectură a proiectului de lege constituţională, nu pot fi făcute amendamente. La încheierea dezbaterilor, Parlamentul adoptă una din următoarele decizii:

a) aprobă proiectul de lege în primă lectură;

b) remite proiectul de lege comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond.

(3) Decizia asupra proiectului de lege constituţională dezbătut în primă lectură se adoptă de către Parlament, sub formă de hotărîre, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Articolul 80. Stabilirea proiectelor de bază şi a celor de alternativă

În cazul în care dezbaterilor în Parlament sînt supuse mai multe proiecte de legi constituţionale ce vizează aceeaşi problemă, Parlamentul, la propunerea comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond, decide care din ele va fi dezbătut ca proiect de bază, celelalte fiind considerate proiecte de alternativă.

Articolul 81. Transmiterea proiectului de lege constituţională

                       comisiei speciale sau comisiei  permanente

                       sesizate în fond

(1) După aprobarea în primă lectură a proiectului de lege constituţională, Preşedintele Parlamentului cere opinia deputaţilor privind punerea de îndată la vot a proiectului în a doua lectură sau transmiterea acestuia comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond pentru examinarea amendamentelor şi pregătirea proiectului pentru dezbatere în a doua lectură.

(2) În cazul în care cel puţin 25 de deputaţi vor cere transmiterea proiectului de lege constituţională comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond, Preşedintele dispune aceasta. În caz contrar, proiectul se pune la vot în lectura a doua şi definitivă.

Articolul 82. Dezbaterea şi votarea amendamentelor

(1) În cazul în care proiectul de lege constituţională este transmis comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond, în termen de 15 zile după adoptarea proiectului în primă lectură, deputaţii pregătesc şi transmit amendamentele comisiei respective. Acest termen poate fi prelungit, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(2) În a doua lectură pot fi dezbătute şi supuse votului doar amendamentele depuse în scris şi semnate de cel puţin 5 deputaţi. Amendamentele nu pot viza introducerea unor elemente ce nu sînt prezente în proiectul avizat de Curtea Constituţională şi pot ţine doar de:

a) redactarea textului;

b) modificări care nu afectează esenţa prevederilor propuse de autor;

c) omiterea unor articole sau părţi de articole, dacă aceasta nu afectează esenţa proiectului.

(3) Comisia specială sau comisia permanentă sesizată în fond dezbate şi supune votului fiecare amendament în parte. După aceasta, ea întocmeşte un raport de prezentare a proiectului de lege constituţională pentru dezbatere în a doua lectură, în care îşi expune poziţia asupra fiecărui articol.

[Art.82 declarat neconstituțional prin HCC7 din 04.03.16, MO59-67/18.03.16 art.10; în vigoare 04.03.16]

Articolul 83. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale

                      în a doua lectură

(1) Dezbaterea în a doua lectură de către Parlament a proiectului de lege constituţională constă în:

a) prezentarea fiecărui amendament de către autorii acestuia;

b) audierea opiniilor fracţiunilor parlamentare, prezentate de cel mult doi vorbitori din partea fiecărei fracţiuni, şi ale deputaţilor independenţi;

c) audierea opiniei comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond asupra fiecărui amendament;

d) votarea fiecărui amendament în parte.

(2) Amendamentele la proiectul de lege constituţională se aprobă prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(3) Dacă amendamentul nu obţine numărul de voturi necesar, se consideră adoptată prevederea proiectului votată în prima lectură.

[Art.83 declarat neconstituțional prin HCC7 din 04.03.16, MO59-67/18.03.16 art.10; în vigoare 04.03.16]

Articolul 84. Procedura de votare

(1) După examinarea şi votarea fiecărui articol în parte, Preşedintele Parlamentului supune votului proiectul de lege constituţională în întregime.

(2) Proiectul de lege constituţională, în întregime, se adoptă de către Parlament cu votul a două treimi din deputaţii aleşi.

(3) Dacă proiectul de lege constituţională nu obţine numărul de voturi necesar, el se consideră nul.

Articolul 85. Trimiterea legii constituţionale spre promulgare

                      Preşedintelui Republicii Moldova

Legea constituţională adoptată de către Parlament se trimite Preşedintelui Republicii Moldova pentru promulgare în modul stabilit de art.74 şi 75.

Articolul 86. Efectuarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei

(1) În cazul cînd sînt supuse revizuirii dispoziţiile prevăzute la art.142 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul, după adoptarea proiectului de lege constituţională, declară referendumul constituţional republican pentru aprobarea noilor prevederi.

(2) Referendumul constituţional republican se desfăşoară conform prevederilor Codului electoral.

 

Capitolul 4

PROCEDURA DE VOT

Articolul 87. Procedura de vot pe categorii de acte legislative

(1) Legile, hotărîrile şi alte acte se adoptă de către Parlament cu votul majorităţii după cum urmează:

a) legile constituţionale - cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi;

b) legile organice - cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, ce constituie votul a cel puţin 51 de deputaţi;

c) legile ordinare, hotărîrile şi alte acte - cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

(2) Procedura menţionată la alin.(1) este aplicabilă şi în cazul reexaminării legilor la care Preşedintele Republicii Moldova are obiecţii.

(3) O altă majoritate de voturi este aplicabilă doar în cazurile expres prevăzute în Constituţie.

Articolul 88. Procedura de vot în şedinţă

(1) Înainte de votare preşedintele şedinţei formulează clar problema ce se pune la vot, fără a o comenta. Fiecare propunere se votează separat. În cazul în care deputatul insistă ca propunerea lui să fie pusă la vot, cerinţa lui se execută în mod obligatoriu. Rezultatele votării se anunţă clar pentru a fi fixate în stenogramă.

(2) Înainte de procedura de vot, în caz de necesitate sau la solicitarea unei fracţiuni parlamentare, preşedintele şedinţei verifică cvorumul care trebuie să corespundă cerinţelor constituţionale şi legale cu privire la votarea proiectelor de acte legislative prin intermediul dispozitivelor.

(3) - abrogat.

(4) În cazul în care o fracţiune parlamentară sesizează preşedintele şedinţei despre încălcarea procedurii de vot sau despre existenţa unor erori de numărare a voturilor, acesta poate propune Parlamentului anularea voturilor şi/sau repetarea votării. Sesizarea despre încălcarea procedurii de vot sau despre existenţa unor erori de numărare a voturilor se efectuează în cadrul aceleiaşi şedinţe.

Articolul 89. Modalităţile de vot

(1) Deputatul votează personal prin vot deschis sau secret.

(2) Votul deschis se exprimă prin ridicare de mîini, prin apel nominal sau prin mijloace electronice.

(3) Votul secret se exprimă prin buletine de vot pentru numiri în funcţie şi prin mijloace electronice, în cazul adoptării legilor şi hotărîrilor.

(4) Parlamentul hotărăşte, la propunerea preşedintelui şedinţei sau a deputaţilor, ce modalitate de vot va folosi, afară de cazul în care procedura de vot se stabileşte prin Regulament.

Articolul 891. Votul prin mijloace electronice

(1) În cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului, deputatul, de regulă, își exprimă votul prin intermediul mijloacelor electronice.

(2) Exercitarea dreptului de vot prin mijloace electronice se efectuează prin intermediul unei cartele atribuite fiecărui deputat, care se utilizează la locul de muncă repartizat în sala de ședințe plenare. 

(3) Votul exprimat de deputat prin mijloace electronice este personal. Votarea în locul altui deputat este interzisă.

(4) În cadrul ședinței plenare, mijloacele electronice se utilizează pentru:

a) verificarea cvorumului;

b) exprimarea votului;

c) totalizarea rezultatelor votării.

(5) Votul prin mijloace electronice se efectuează prin inițierea procedurii de vot și selectarea opțiunii „+ Pentru”  sau  „– Contra”. 

(6) Înainte de inițierea procedurii de vot prin mijloace electronice, președintele ședinței poate verifica cvorumul, care trebuie să corespundă cerințelor constituționale și legale cu privire la votarea proiectelor de acte normative.

(7) Timpul rezervat votului prin mijloace electronice este de 30 de secunde.

(8) În cazul în care, până la încheierea procedurii de vot, se depistează abateri de la Regulament sau deficiențe tehnice, președintele ședinței anulează procedura de vot și, după înlăturarea problemelor de ordin tehnic sau regulamentar, dispune repetarea acesteia. 

(9) În cazul în care, după încheierea procedurii de vot, o fracțiune parlamentară sesizează președintele ședinței cu privire la încălcarea procedurii de vot sau la existența unor erori/deficiențe tehnice ale mijloacelor electronice, președintele ședinței propune Parlamentului anularea votului și repetarea procedurii de vot. 

(10) Procedura de vot se repetă în cadrul aceleiași ședințe, după înlăturarea  problemelor de ordin tehnic sau regulamentar.

(11) Dacă se constată imposibilitatea utilizării mijloacelor electronice, președintele ședinței propune desfășurarea procedurii de vot prin ridicare de mâini.

(12) Rezultatele votării prin mijloace electronice se afișează pe ecran, se anunță de către președintele ședinței și se consemnează în stenograma şedinţei plenare.

(13) Raportul privind rezultatele votării prin mijloace electronice se stochează și se arhivează în variantă electronică.

(14) Raportul privind rezultatele votării în ansamblu asupra proiectelor de acte normative/administrative se anexează la stenograma ședinței plenare.

(15) Rezultatele votării prin mijloace electronice în ansamblu asupra proiectelor de acte normative/administrative se plasează pe pagina web oficială a Parlamentului, dacă Parlamentul nu decide altfel.

Articolul 90. Votul prin apel nominal

(1) Votul prin apel nominal se desfăşoară în modul următor: preşedintele şedinţei explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre membrii Biroului permanent dă citire numelui şi prenumelui deputaţilor; fiecare deputat răspunde "pentru" sau "contra".

(2) După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns.

Articolul 91. Votul prin buletin de vot

(1) În cazul votului prin buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi fracţiunea parlamentară din care face parte.

(2) Votînd "pentru", deputatul lasă neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele candidatului propus; votînd "contra" şterge numele şi prenumele acestuia.

(3) Buletinele de vot se introduc într-o singură urnă.

Articolul 92. Procedura de alegere, numire sau de propunere

                      pentru numirea în funcţie  a persoanelor oficiale

                      de stat

(1) Hotărîrile cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat care, potrivit Constituţiei şi altor legi, se fac de către Parlament, se adoptă în condiţiile art.74 alin.(2) din Constituţie. În acelaşi mod se adoptă şi hotărîrile Parlamentului cu privire la destituirea (revocarea) persoanelor oficiale vizate, cu excepţiile stabilite de legislaţie.

(2) Chestiunea cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat se supun dezbaterii Parlamentului după prezentarea raportului Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.

(3) În procesul întocmirii raportului comisia va examina candidaturile pentru alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat, avînd dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauză.

Articolul 93. Interdicţii în cursul votării

Pe durata procedurii de vot, deputaţilor nu li se oferă cuvînt, ei fiind obligaţi să respecte liniştea, ordinea şi să se afle la locurile lor prestabilite.

 

Capitolul 5

PROCEDURA DE RIDICARE A IMUNITĂŢII PARLAMENTARE

Articolul 94. Imunitatea parlamentară

(1) În conformitate cu prevederile constituţionale, imunitatea parlamentară are ca scop protejarea deputatului în Parlament împotriva urmăririlor judiciare şi garantarea libertăţii de exprimare a acestuia.

(2) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului, după ascultarea sa.

(3) Inviolabilitatea nu se extinde asupra membrilor familiei deputatului.

Articolul 95. Cererea de ridicare a imunităţii parlamentare

(1) În cazul în care deputatul a comis o infracţiune sau o contravenţie, Procurorul General poate cere Parlamentului ridicarea imunităţii acestuia pentru a efectua măsuri procesuale de reţinere, percheziţionare, arestare sau trimitere în judecată.

(2) Cererea de ridicare a imunităţii deputatului în Parlament este adresată Preşedintelui Parlamentului.

(3) Preşedintele Parlamentului aduce la cunoştinţa deputaţilor cererea în plenul Parlamentului la şedinţa următoare de la data prezentării acesteia şi o trimite imediat spre examinare Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.

(4) Dacă cererea Procurorului General prevăzută la alin.(2) a parvenit în Parlament în perioada dintre sesiuni, aceasta va fi adusă la cunoştinţa deputaţilor la prima şedinţă plenară a sesiunii următoare.

(5) Cererea de ridicare a imunităţii deputatului se înaintează pentru fiecare infracţiune sau contravenţie separat.

(6) În cazul în care cauza penală a fost remisă instanţei de judecată pînă la validarea mandatului de deputat, ridicarea imunităţii parlamentare se efectuează în condiţiile prezentului capitol.

Articolul 96. Procedura de examinare a cererii Procurorului

                      General în Comisia juridică,pentru numiri şi

                      imunităţi

(1) Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi va examina cererea Procurorului General în cel mult 15 zile după aducerea acesteia la cunoştinţa deputaţilor de către Preşedintele Parlamentului şi va constata existenţa sau inexistenţa unor motive temeinice pentru acceptarea sau respingerea cererii.

(2) Procurorul General este obligat să prezinte Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi documentele referitoare la caz, solicitate de aceasta.

(3) Data şi locul desfăşurării şedinţei Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se comunică Procurorului General şi deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii. Absenţa nemotivată a oricăruia dintre ei nu împiedică examinarea cererii.

(4) După ascultarea cererii Procurorului General şi a deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, cu votul majorităţii membrilor ei, exprimat secret, adoptă o hotărîre.

(5) În urma examinării cererii Procurorului General, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi întocmeşte un raport care se prezintă Biroului permanent.

(6) Raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se înscrie cu prioritate în ordinea de zi.

Articolul 97. Procedura de ridicare a imunităţii parlamentare

(1) Raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se supune examinării şi aprobării de către Parlament în cel mult 7 zile de la prezentarea acestuia Biroului permanent.

(2) Prezenţa la şedinţa plenară a deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii este obligatorie. Absenţa motivată a acestuia atrage suspendarea examinării cererii. Absenţa nemotivată a deputatului nu împiedică examinarea cererii în lipsa lui.

(3) Preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi sau un alt membru al acesteia prezintă raportul comisiei pe marginea examinării cererii Procurorului General.

(4) Procurorul General va motiva cererea de ridicare a imunităţii deputatului şi va răspunde la întrebările deputaţilor, după care va fi ascultat deputatul în privinţa căruia a fost înaintată cererea de ridicare a imunităţii, şi el va răspunde la întrebări.

(5) Înainte de votare, deputaţii sînt în drept să-şi exprime poziţia asupra cererii de ridicare a imunităţii deputatului.