Stimaţi colegi deputaţi,

Onorată asistenţă,

 

La sfârşit de sesiune, tradiţional veneam la tribuna parlamentului cu un discurs de totalizare a activităţilor întreprinse de legislativ.

Astăzi însă voi vorbi într-o altă cheie şi de pe alte poziţii. Voi vorbi mai mult despre activităţile care se cer întreprinse. Pentru că situaţia curentă, foarte dificilă, nu permite niciun răgaz în privinţa acţiunilor care îşi aşteaptă realizarea.

În condiţiile actuale politice şi socio-economice, vacanţa deputaţilor trebuie privită mai curând ca un tribut adus agendei formale, ca un element mai mult simbolic, în niciun caz ca un prilej de detaşare de problemele stringente care se tot acumulează.

Sper să fiţi de acord cu mine în această privinţă.

 

Anul 2009, se ştie, a fost un an al testelor electorale. Unele au fost depăşite cu bine, altele nu. Testele la care clasa politică moldovenească a rămas restanţieră trec în balanţa politică a anului 2010, ceea ce face să ne aşteptăm în noul an la presiuni duble, poate chiar triple, sub aspect de solicitare profesională. Aceste prognoze mă determină să fiu mai insistent faţă de operativitatea cu care urmează să acţionăm.

 

Voi puncta din start câteva problematici care au rămas practic nerezolvate la final de an şi riscă să se amplifice odată cu trecerea timpului.

Primul set de probleme, pe care l-am menţionat şi anterior cu diferite ocazii, şi care în opinia mea este de o mare gravitate, este problematica relaţiilor identitare din Republica Moldova. Am în vedere atât relaţiile interetnice, cât şi cele interconfesionale, precum şi cele doctrinare sau ideologice. Privesc cu îngrijorare cum, din varii motive, în societatea moldovenească se profilează germenii discordiei şi se promovează o retorică a învrăjbirii.

De aproape un an, suntem martori ai diferitelor incidente şi conflicte cu tentă identitară, care între timp par să ia forma unei statistici în creştere. Nu voi surprinde pe nimeni dacă voi spune că, în marea lor majoritate, aceste ciocniri, verbale sau reale, sunt instigate în scopuri politice.

Pentru orice stat, dar mai ales pentru un stat ca Republica Moldova, vulnerabil din punctul de vedere geopolitic, cu o societate polimorfă, aflat încă sub pecetea tranziţiei, asemenea jocuri şi intrigi cu miză identitară sunt extrem de periculoase. Nu avem nimic de câştigat din asemenea experimente antisociale, avem însă foarte mult de pierdut.

 

Stimaţi deputaţi,

Mă adresez, subliniez, către deputaţii din toate fracţiunile. Haideţi să încetăm să divizăm noi înşine societatea pe criterii identitare, să încetăm să fabricăm clivaje artificiale, inclusiv pe criteriul de stânga şi dreapta. Democraţia a fost creată ca un concept al consolidării voinţei unui popor, şi nu e corect să utilizăm instrumentariul democraţiei în stimularea unor voinţe antagoniste până la paroxism, care duc nu la consolidare, ci la sciziune.

Pentru a interveni la nivel socio-politic în temperarea spiritelor din societate, şi, de ce nu, a spiritelor din mediul politic, până când acestea nu au prins însuşiri cronice sau chiar stihiinice, consider absolut necesară iniţierea unor consultări cu mediul ştiinţific, cu reprezentanţii diferitelor categorii identitare din Republica Moldova, pentru a identifica soluţiile unei reconcilieri la nivel societal. Poate fi oportună crearea unei comisii de lucru, care să întrunească reprezentanţi ai tuturor fracţiunilor, şi care să facă o analiză la rece a situaţiei socio-psihologice din ţară.

 

O altă situaţie problematică, cu care trecem pragul noului an, este instabilitatea politică şi incertitudinile specifice contextului preelectoral. Consecinţă a acestei stări de fapt este, iarăşi, o frustrare generală a populaţiei, frustrare care cauzează sentimente şi atitudini contraproductive. În plan politic, ne aflăm aici în pragul unei dileme. Sau urgentăm procedura alegerilor anticipate, pentru a încerca stabilirea unei certitudini post electorale. Sau, din contră, amânăm anticipatele pe un termen extins, nedeterminat, pentru a permite desfăşurarea reformelor iniţiate de guvern şi pentru a facilita finanţarea externă.

În primul caz, al anticipatelor urgentate, riscăm să compromitem angajamentele bilaterale cu organismele finanţatoare şi să accentuăm criza economică; totodată, nu există siguranţa unei rezolvări a impasului politic, dacă se va perpetua actuala încrâncenare dintre actorii politici.

În al doilea caz, al anticipatelor amânate, intrăm în domeniul unor interpretări spinoase ale normelor constituţionale şi conservăm practic pentru o perioadă mai lungă starea de incertitudine şi de inadecvenţă în exercitarea funcţiilor de conducere, precum şi starea de tensiune în societate.

Ambele soluţii comportă deci riscuri evidente.

În raport cu această problemă, propun să accelerăm consultările cu experţii de drept constituţional, cu organizaţiile internaţionale specializate, pentru a identifica soluţia cea mai oportună, poate şi soluţii de alternativă, în spiritul respectării valorilor democratice, dar şi al garantării ordinii şi calmului în societate. În timpul cel mai apropiat, legislativul trebuie să ajungă la o decizie clară în privinţa paşilor care urmează să fie efectuaţi în vederea stabilizării situaţiei.

 

O altă chestiune care îşi aşteaptă împlinirea ţine de gradul de respectare a  legilor în stat. În repetate rânduri am menţionat necesitatea consolidării şi eficientizării exercitării funcţiei de control parlamentar asupra implementării legilor pe care le adoptăm. Legile se adoptă nu de dragul bifării în listă, ci obligatoriu ca să lucreze pentru fiecare cetăţean şi pentru societate în ansamblu. Cetăţenii au nevoie ca legile să fie bune nu doar teoretic, dar şi practic. Este regretabil să constatăm că, uneori, o lege, oricât de calitativ şi corect ar fi scrisă, nu funcţionează. Şi o asemenea stare de lucruri poate fi confirmată de mai multe exemple.

În această ordine de idei, voi sublinia, că funcţia Parlamentului nu este doar de a vota legi. Parlamentul trebuie sa monitorizeze cum se respectă, cum se aplică ceea ce se votează. Tocmai din acest considerent avem nevoie de un control eficient asupra aplicării legilor deja adoptate. Şi în acest context se cere spirit de parteneriat şi voinţă politică, dar şi maximă operativitate.

 

Stimaţi colegi,

Împreună cu Partidul Democrat am lansat apeluri de conciliere a clasei politice, indiferent de supărările şi altercaţiile care au marcat acest an. Nouă tuturor nu ne-a fost uşor să suportăm tensiunile psihologice şi politice din ultima perioadă, dar tot nouă, tuturor, ne revine înalta şi responsabila atribuţie parlamentară, care nu poate fi utilizată în scop de revanşe personale.

În treburile statului nu trebuie să existe loc pentru ambiţii egocentrice, răzbunare şi îngâmfare, care să împiedice comunicarea şi coordonarea în procesul decizional. În exercitarea atribuţiilor de serviciu este inadmisibilă specularea politică şi utilizarea instrumentelor administrative în scopul manipulării opiniei publice prin constrângere.

Majoritatea deciziilor importante pentru dezvoltarea statului necesită o abordare colegială, consensuală, şi pentru aceasta avem nevoie de deschidere în comunicare. Repet, consensul politic în domenii de interes strategic a fost şi rămâne a fi absolut necesar ţării, deoarece, indiferent de coloraturile şi viziunile politice, noi toţi avem acelaşi obiectiv – Integrarea în Uniunea Europeană şi avem acelaşi scop – protejarea şi dezvoltarea statului Republica Moldova. 

Apelez şi acum către dvs., stimaţi colegi, să păstrăm limitele bunului simţ şi să nu practicăm tactica acuzaţiilor şi a confruntărilor dure, pentru că acest comportament nu duce la bine. Eu însumi nu sunt adeptul reglărilor de conturi şi al loviturilor de dragul loviturilor, de aceea îmi este greu să tolerez asemenea manifestări din partea altora.

Orice seism înregistrat pe arena politică creează sciziuni şi fisuri în societate, ceea ce este inacceptabil în condiţiile crizei eşalonate pe care o suportă statul.

Amintesc încă o dată eforturile pe care trebuie să le investim în consolidarea statalităţii Republicii Moldova. În reîntregirea ţării. În coeziunea societăţii. În promovarea unei bune imagini a statului în afara graniţelor. Finisez cu apelul ca, la trecere de ani, să dăm dovadă de o mai bună capacitate de comunicare.

Şi să intrăm în noul an, în 2010, cu mai multă toleranţă, cu un spirit de autosacrificiu, propriu unui adevărat demnitar, şi cu un grad mai înalt de înţelegere a realităţilor din jurul nostru.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Marian Lupu,

Preşedintele Fracţiunii PDM