Onorat Parlament şi membri ai Guvernului, distinşi
oaspeţi!
Înaintea primilor urători, ca totdeauna, vin primele
bilanţuri şi retrospective în timp.
Anul 2009, ANUL TAURULUI, sub aspect simbolistic, a fost,
într-adevăr, tauromahic în destinul Republicii Moldova.
Protestele tinerilor împotriva fraudării scrutinului electoral din 5
aprilie, scenariile oculte şi jertfele nevinovate, votul de aur
incoruptibil şi cel de-al doilea scrutin de la 29 iulie, chiar mai
obstrucţionat decât primul, apoi sesizările Curţii
Constituţionale, tergiversările, confruntările neproductive
şi nealegerea şefului statului, dar şi constituirea Alianţei
pentru Integrare Europeană şi deblocarea negocierilor cu FMI – toate
acestea vorbesc despre un an dens, deosebit de îndărătnic
şi cu multe vertijuri, în care parcă s-au concentrat şi
s-au revărsat într-o albie nouă toate incertitudinile şi
inconsecvenţele marilor noastre reforme preconizate încă de pe
la începutul anilor ’90 ai secolului trecut.
Timpul s-a precipitat şi roadele s-au ales în mod firesc.
S-a încheiat epoca falşilor marxişti, falşilor proroci
şi a falşilor ceghevari.
Fracţiunea Partidului Liberal, pe care am onoarea,
împreună cu echipa aleasă, de a-l reprezenta în acest
Parlament şi-a stabilit tactica şi priorităţile,
participând consecvent la formarea şi menţinerea cursului
strategic al Alianţei pentru Integrare Europeană.
Fracţiunea este reprezentată proporţionat în toate
structurile parlamentare şi guvernamentale, aducându-şi
contribuţia, prin membrii Partidului Liberal, la structurile de toate
nivelurile administraţiei locale şi centrale, la realizarea
plenară a actului guvernării.
Noi am împărtăşit întotdeauna
priorităţile spiritului de echipă, ale dialogului constructiv,
toleranţei şi înţelegerii reciproce. Lucrul acesta lesne
s-a putut vedea în cele 2 campanii electorale de alegerea a şefului
statului, în activităţile de rutină ale Consiliului
Alianţei, în dezbaterile şi susţinerea prin vot unanim a
Bugetului de stat pentru anul 2010, la perfectarea căruia au contribuit
mult şi colegii noştri, vicepreşedintele Comisiei de economie,
buget şi finanţe dl Vadim Cojocaru şi membrul Comisiei dl Oleg
Bodrug; a Bugetului de asistenţă socială şi a celorlalte
legi şi hotărâri importante pentru schimbările pe care ni
le-am propus. Partidul Liberal este un iniţiator şi promotor
consecvent al Schimbării, bazele căreia au fost puse, mai întâi,
prin victoria lui Dorin Chirtoacă în alegerile locale din 2007
şi, mai apoi, consolidată prin dezideratul comun al Schimbării,
împărtăşit de către toate cele patru componente ale
Alianţei.
Departe de noi e gândul patentării ideilor şi
vânătorii de podiumuri. Nu ne considerăm nici invincibili, dar
nici outsideri. Ştim că ni s-au furat voturi şi mandate, că
ni s-au pus beţe în roate şi ni se mai pun. Dar mai ştim
că ponderea şi şansa noastră rezidă în munca de
zi cu zi, în elanul tineresc conjugat cu experienţa politică
şi în gestionarea corectă a încrederii pe care ne-au
acordat-o alegătorii.
Fiind autocritici, trebuie să recunoaştem că nici
Parlamentul, în ansamblu, nici Fracţiunea PL, în particular,
nu activează, deocamdată, la turaţii maxime. Dar nu e vorba de
haos sau derută. Unii comentatori mai înclină să dramatizeze
lucrurile, vorbind de o instabilitate şi incertitudine prezumtivă ca
rezultante ale nealegerii şefului statului, generând şi
reticenţele investitorilor şi ale instituţiilor din afară.
Pot să-i asigur pe toţi aceşti panicarzi că sunt
temeri artificiale. Deja au demarat o serie de negocieri şi proiecte, s-au
deblocat liniile financiare externe şi ne apropiem de unul dintre primele
obiective ale Alianţei – semnarea Acordului de asociere cu Uniunea
Europeană, ceea ce este o victorie importantă a noastră, a
tuturora.
Fie că e vorba de îmbunătăţirea Codului
electoral sau elaborarea noului Cod Educaţional, de iniţiere a
modificării legii Audiovizualului sau de scoatere a sârmei ghimpate,
procedură iniţiată de deputatul Anatol Arghire încă 2
ani în urmă împreună cu consilierii raionului Ungheni –
Fracţiunea Partidului Liberal a manifestat întotdeauna o atitudine
deschisă, constructivă şi creatoare, salutând voinţa
actualului Guvern de a lichida definitiv această ultimă urmă
ruşinoasă a demult dispărutei cortine de fier! Totuşi,
credem că ar fi binevenită şi o Declaraţie politică a
Parlamentului de condamnare a acestui oribil vestigiu totalitar.
La capitolul deschiderilor, se înscrie prima vizită a
Preşedintelui Parlamentului, Preşedinte-interimar al Republicii
Moldova, domnul Mihai Ghimpu, pe 6-7 octombrie 2009, la Bruxelles, vizită
care a prefaţat, în fond, procesul ulterioarelor negocieri.
Relaţiile externe constituie un capitol esenţial al
activităţii AIE şi, implicit, al Fracţiunii PL, şi
remarc cu satisfacţie faptul că dispunem de un suficient
potenţial profesionist în acest sens. De exemplu, deputatul Ana
Guţu, în calitate de şef al Delegaţiei RM la APCE a
întreprins un şir de diligenţe fructuoase.
Nealegerea regretabilă a şefului statului în cele două
tururi de scrutin parlamentar şi febrilitatea ostentativă cu care au
apărat cei din opoziţia comunistă Televiziunea publică,
ultimul bastion al Frontului mediatic, vorbeşte şi de existenţa
unor calcule mai subtile, repoziţionări în eventualitatea unor
alegeri anticipate. Evident că, în această lumină, tot mai
frecvent şi mai distinct se relevă ideile unui posibil referendum, a
unor anticipate şi a unei reforme constituţionale în
interpretări diferite.
Pentru nimeni nu mai este o noutate că Preşedintele-interimar
a decretat, la 1 decembrie 2009, constituirea Comisiei pentru reforma
constituţională din care face parte şi subsemnatul.
Deocamdată, estimările sunt premature. Cele câteva
şedinţe ale Comisiei au tatonat terenul şi au format grupul de
lucru al experţilor care au diagnosticat în profunzime
inadvertenţele, contradicţiile şi lacunele acestui document
fundamental. Sunt depistate circa 70 de articole cu un grad diferit de confuzii
şi alterări organice. Procentual, ar însemna mai mult de
jumătate din ansamblul textului analizat, iar conceptual, a fost
suficientă o singură invenţie, în anul 2000, ca să se
dezechilibreze ansamblul unităţii constituţionale. În
ultimă instanţă, acest dezechilibru impune o nouă redactare
a Legii fundamentale.
În fond, Reforma din anul 2000, în favoarea pretinsei
republici parlamentare, a fost tributară intereselor politice şi a
însemnat, de facto, uzurparea puterii de stat. Rezumativ, aceasta este
concluzia grupului de lucru: în 2000 s-a schimbat nu atât regimul
de guvernământ, cât modalitatea de alegere a şefului
statului, fără a schimba înseşi raporturile dintre acestea
şi alte autorităţi publice, antrenate în exercitarea
puterii în stat.
Soluţiile posibile alternează între cele cosmetice
şi cele radicale. Vom menţiona, în consecinţă, faptul
că la o întrevedere a Preşedintelui-interimar al RM cu Thomas
Markert, secretarul-adjunct al Comisiei de la Veneţia, s-a convenit
în mod cert asupra expertizării obligatorii a redacţiei
finale a textului noii Constituţii.
Evident, Parlamentul urmează să se pronunţe şi pe
urma evenimentelor din aprilie 2009, implicit analizând şi cadrul
electoral defectuos care a generat seria de fraudări, nemulţumiri
şi proteste.
Fracţiunea PL a întreprins un şir de demersuri
către organele abilitate şi s-a implicat în modul cel mai activ
în procesul de perfecţionare a cadrului legislativ respectiv.
Personal, am luat atitudine în cadrul Conferinţei
Internaţionale sub egida CEC-ului şi a instituţiilor europene cu
genericul „Managementul proceselor electorale în RM: Evoluţii
şi perspective” desfăşurate la Chişinău la 2 noiembrie
2009.
Deputatul Valeriu Nemirenco este preşedinte al Comisiei
parlamentare speciale pentru perfecţionarea cadrului legislativ electoral.
Estimativ, sunt înregistrate peste 40 de propuneri la subiect şi
este elaborat, în principiu, proiectul de Lege pentru modificarea şi
completarea Codului electoral nr.1387-XIV din 21 noiembrie 1997 (cu
modificările ulterioare). Iniţiativele corespunzătoare vor fi
dezbătute în curând în plenul Parlamentului.
Direcţiile principale vizează acceptarea blocurilor electorale,
fondarea Centrului de instruire continuă în domeniul managementului
electoral; elaborarea şi transparentizarea Registrului unic de stat al
populaţiei Republicii Moldova; posibilitatea votului electronic;
asigurarea accesului optim la vot al cetăţenilor noştri
aflaţi peste hotare etc.
Ne bucură faptul că perfecţionarea cadrului electoral
este o datorie asumată de toate componentele AIE şi consună cu
aşteptările electoratului şi cu cele ale observatorilor
noştri externi.
Totodată, pentru elucidarea deplină a adevărului, este
necesară finalizarea investigaţiilor de anchetă asupra fraudelor
şi abuzurilor din 5 aprilie şi, într-o măsură mai
mică, 29 iulie 2009.
Fracţiunea PL, prin intermediul colegilor noştri: Valeriu
Nemirenco, Oleg Bodrug, precum şi al altor deputaţi care au efectuat
un volum impresionant de muncă, a sesizat, cu argumente indubitabile,
instituţia Procuraturii Generale în vederea efectuării
investigaţiilor, în conformitate cu art.274 al Codului de
procedură penală pentru stabilirea persoanelor culpabile de comiterea
încălcărilor depistate. În baza sesizărilor noastre,
procurorul general a dispus începerea urmăririi penale în baza
art.182 în 6 cazuri din raioanele Soroca, Hânceşti,
Edineţ şi sectoarele Buiucani şi Râşcani ale
capitalei. Alte investigaţii urmează a fi finalizate succesiv
în raioanele Leova, Rezina, Făleşti, Ialoveni.
Urgentarea procedurală a acţiunilor în acest context va
crea un suport obiectiv şi mai bine argumentat pentru Comisia
specială de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi
consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009.
Ar fi fost binevenită o comunicare a acestei Comisii la
sfârşit de an, dar nu e nicio problemă, dacă a fost
prelungit mandatul ei de activitate până în aprilie anul
viitor, dat fiind volumul accentuat de informaţii, apeluri, sesizări
şi audieri necesare. În asemenea condiţii, graba nu este un
sfetnic bun. Aşteptările sunt mari şi de raportul, inclusiv
concluziile şi recomandările acestei Comisii, depinde foarte mult ce
fel de politică ne va aduce ziua de mâine şi cum vom şti
noi înşine să gestionăm mai departe acea sfântă
încredere pe care ne-au acordat-o tinerii protestatari, dar şi cei
în etate, readuşi la speranţă.
Un capitol aparte, demn de a fi reţinut în activitatea
Fracţiunii PL, îl constituie contribuţia membrilor
fracţiunii la îmbunătăţirea situaţiei din
domeniul Audiovizualului. Prin iniţiativele noastre consecvente, în
special ale deputatului Corina Fusu, preşedintele Comisiei Cultură,
Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport şi Mass-media, iniţiativele
altor membri ai acestei Comisii, s-a reuşit deblocarea situaţiei din
domeniul dat, mai întâi prin modificarea Codului Audiovizualului,
prin organizarea audierilor parlamentare cu privire la activitatea
radiodifuzorului public naţional IRNA „Teleradio-Moldova” şi,
în consecinţă, prin decizia Parlamentului de numire în
funcţie a noilor membri ai Consiliului de Observatori al companiei
„Teleradio-Moldova”.
În pofida protestelor unor „avocaţi fervenţi ai
democraţiei de curte”, care până mai ieri exercitau controlul
deplin asupra Audiovizualului, s-a reuşit impulsionarea procesului de
reformare a unuia dintre cele mai importante domenii care determină
calitatea şi gradul de funcţionare a instituţiilor democratice
în stat şi în societate. Amintim că pe data de 23
decembrie 2009, parlamentul a votat şase noi membri în Consiliul de
Observatori: şase personalităţi publice, cu prestaţii
profesioniste în cultură, artă, cinematografie, drept,
jurnalism, ştiinţă şi relaţii cu publicul.
După o lungă perioadă de imixtiune a politicului
în activitatea Companiei „Teleradio-Moldova”, după o perioadă
de management defectuos, cu cheltuirea banului public în condiţii de
netransparenţă, după greve disperate, concedieri abuzive şi
etalarea crasă a obedienţei şi lipsei de profesionalism în
jurnalistică, noii componenţe a Consiliului de Observatori îi
revine onorabila, dar complicata sarcină de a aduce normalitatea la
„Teleradio-Moldova”. Companiei îi revine un rol determinant în
crearea unui spaţiu propice dezbaterilor publice, confruntări de
opinii şi idei, urmând a fi găsite soluţii eficiente
pentru avansarea noastră spre adevăratele reforme, necesare
sincronizării la normele democratice europene. În scopul unor
ameliorări în ansamblu a Codului Audiovizualului, ar fi
necesară şi crearea unui grup de lucru multifuncţional, cu
participarea opoziţiei şi a comunităţii
internaţionale.
Pentru moment, pare-se, ia sfârşit sfidătoarea campanie
procomunistă şi antidemocratică a cvasipublicei Campanii
„Teleradio-Moldova”.
Sperăm că şi a nefericiţilor ei
conducători....
Oarecum independent de aceste subiecte, însă ca o
derivată logică, ce ar trage linia şi ar finaliza o
perioadă mai extinsă în timp, poate şi ca necesitatea unei
sintetizări de ansamblu a unei largi şi contradictorii perioade
istorice, ar fi binevenită şi o atitudine parlamentară
faţă de sinistra ideologie pandemică, ce ne bântuie
meleagul.
Pentru
această vaccinare şi însănătoşire de
mentalităţi ar fi necesară instituirea prin decret
prezidenţial sau prin hotărâre legislativă a unei Comisii
oficiale de experţi, lideri de opinie, istorici, analişti, pentru
investigarea crimelor regimului comunist.
De
asemenea, este necesară formarea unui Institut de Investigare a Crimelor
Comunismului în actuala RM, precum şi în fosta RASSM. La fel,
se impune necesitatea fondării Muzeului Naţional şi a
Memorialului Victimelor regimului totalitar comunist.
În
acelaşi context, se cere adoptarea unui act legislativ de eliminare a
simbolurilor regimurilor totalitare şi de condamnare a crimelor
comunismului.
În
plan internaţional vom remarca existenţa a două Rezoluţii
ale Consiliului Europei, obiectul cărora este condamnarea regimului
totalitar comunist. Prima este Rezoluţia 1096 din 1996 privind
„Măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare
comuniste” şi, după un deceniu, – a doua Rezoluţie a CE, din 25
ianuarie 2006 (nr.1481) privind „Necesitatea unei condamnări
internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare”.
Precum
bine se vede, bătrânul continent ar vrea cu tot dinadinsul să
scape şi de ultimele stafii promarxiste şi nu-mi vine a crede că
tocmai la noi s-ar afla ultima rezervaţie de asemenea specimene.
Stimaţi
colegi! Clepsidra se scurge imperturbabil...
Consider
că este mult prea devreme pentru a ne îmbăta cu siropuri
triumfaliste şi a ne asuma victorii năucitoare pe fundalul unei
sărăcii lucii, al exodului interminabil şi al unei crize
globale, căreia încă nu i se vede capătul...
Zgârcit
sau darnic, bun sau nu prea, Anul Taurului pleacă să brăzdeze
luncile veşniciei: vine anul TIGRULUI, ale cărui semne sunt
colţii şi ghearele, blana pestriţă şi saltul de
felină.
Pe
acesta din urmă pare-se cu toţii ni-l dorim – un salt de liberă
circulaţie şi gândire, un salt calitativ nou peste barierele
vestejite între noi şi spaţiul civilizaţiei europene, un
salt de mentalităţi şi de bunăstare!
La
anul şi la mulţi ani!
Preşedintele Fracţiunii,
Ion
Hadârcă
29 decembrie 2009