Stimati colegi membri ai Parlamentului,

Stimati oaspeti,

Doamnelor si domnilor,

Onorata asistenta,

Acest moment de incheiere a sesiunii de toamna-iarna este cel potrivit pentru a face bilanturi si totalizari.

Voi incepe reflectarea activitatii legislativului pe parcursul acestei a IV-a sesiuni cu prezentarea unor parametri cantitativi. Astfel, statisticile denota ca, in cadrul celor 27 sedinte plenare am adoptat un total de 168 acte legislative, dintre care 22 legi noi, care au intregit cadrul national. Altele circa 50 de legi, modificand si completand legislatia existenta, au contribuit la perfectionarea reglementarilor, iar prin 10 legi de ratificare, Republica Moldova a devenit parte la un sir de acorduri si conventii internationale.

Urmand aceasta clasificare, voi pune in evidenta doar cateva dintre documentele, asupra carora am muncit asiduu, desi uneori cu dezbateri emotionale si cu neparticiparea unor colegi. Anume in asemenea conditii am adoptat, ca si in fiecare toamna, "constitutia financiara a tarii" - ma refer la Legea Bugetului de stat pentru anul 2007. Acest document cu o pronuntata orientare sociala, cu o arie foarte vasta de distribuire a resurselor, a fost votat in premiera doar cu vot pozitiv, inclusiv al opozitiei parlamentare. Din aceeasi categorie de legi, pe care le adoptam anual, mentionez Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007; Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pe anul 2007. Pachetul de reglementari, ce vizeaza domeniul socio-economic a mai fost completat prin adoptarea Titlului IX al Codului fiscal; Legii cu privire la datoria publica; garantiile de stat si recreditarea de stat; Legii privind anularea datoriilor la bugetul asigurarilor sociale de stat, calculate pentru anul 2005, ale producatorilor agricoli, care prelucreaza terenurile situate dupa traseul Ribnita - Tiraspol; Legii privind activitatea de reglementare tehnica; Legii privind securitatea generala a produselor. In acelasi context se incadreaza modificarile aduse Legii asistentei sociale; Legii cu privire la veterani; Legii ocrotirii sanatatii; Legii insolvabilitatii; Legii cu privire la intreprinderea de stat; Legii cu privire la statistica oficiala.

In scopul ajustarii cadrului legislativ la cerintele reformelor judiciare si de drept, dar si la standardele europene, au fost operate modificari in Codul penal si de procedura penala, Codul civil, Codul cu privire la contraventiile administrative, Codul muncii.

Corpul de deputati a contribuit la aderarea tarii la un sir de acte internationale. Tot la capitolul consolidarii relatiilor externe ale statului se raporteaza adoptarea modificarilor la Legea privind stabilirea unui regim facilitat de vize. In acest context voi mentiona ca, la randul nostru, suntem in asteptarea facilitarii regimului de obtinere a vizelor europene pentru cetatenii Republicii Moldova.

Stimati colegi,

Vreau sa mentionez la finele acestei sesiuni, dar si acestui an, ca Parlamentul si-a onorat angajamentul asumat prin adoptarea Programului calendaristic de actiuni legislative, ce deriva din obligatiunile tarii de membru al Consiliului Europei, fapt apreciat inalt de raportorii pentru Moldova nu doar in aspect de ritm, dar si in cel de continut si de calitate. Acest fapt ne ofera posibilitatea sa obtinem consimtamantul Comisiei de monitorizare de a veni in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu propunerea de a examina, in anul viitor, ridicarea monitorizarii Moldovei si trecerea la etapa de cooperare post-monitorizare.

Astfel, pozitiile programului, care au vizat reforma judiciara, au fost completate prin adoptarea Legii privind statutul ofiterului de urmarire penala si a Legii cu privire la asistenta juridica internationala in materie penala, desi acest ultim document initial nu a fost inclus in lista preconizata. La acelasi capitol mentionez recenta adoptare a celor trei legi care vizeaza un subiect de importanta majora - consolidarea autonomiei locale, si anume Legea cu privire la descentralizarea administrativa; Legea administratiei publice locale in redactie noua si Legea pentru modificarea Legii finantelor publice locale. Dat fiind ca aceste documente sunt totalmente produsul comun al Comisiei parlamentare speciale si partenerilor din sectorul asociativ, tin sa aduc multumiri pentru eforturile depuse, dar si pentru colegialitate, profesionalism si spirit de echipa, de care au dat dovada toti participantii. Tot aici, desi in afara Programului calendaristic, este de mentionat adoptarea Legii privind dezvoltarea regionala, care a generat un ecou pozitiv din partea unui sir de organisme internationale si care ofera mecanismul si instrumentariul necesar pentru eliminarea dezechilibrului intre nivelul de dezvoltare a regiunilor in raport cu cel al capitalei. In acest fel, s-au conturat perspectivele pentru relansarea potentialului economic al tarii, fapt ce va avea si o pronuntata conotatie sociala prin reducerea considerabila a procesului de exod al populatiei active.

De asemenea, desi o parte din colegii nostri si-au manifestat dezinteresul, ar fi totusi cazul sa ne felicitam cu adoptarea modificarilor si completarilor, operate in Regulamentul Parlamentului in urma recomandarilor expertilor Consiliului Europei. Din categoria "restante" a fost exclusa Legea cu privire la partidele politice, aprobata recent in prima lectura. Consider, si cred ca voi exprima opinia tuturor formatiunilor politice, ca aparitia si aprobarea in prima lectura a acestui document este inca o proba a maturitatii clasei politice nationale, a ireversibilitatii acceptarii valorilor democratice drept norma de conduita, dar si de percepere a realitatii. Finalmente, reiterez speranta, ca Guvernul ne va oferi, totusi, posibilitatea sa ne pronuntam asupra Codului invatamantului deja pe parcursul urmatoarei sesiuni.

Tin sa reamintesc faptul, ca angajamentele noastre fata de Consiliul Europei, in special cele de ordin legislativ, reflectate in Programul calendaristic, sunt in cea mai stransa conexiune cu angajamentele fixate in Planul de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana. Ca urmare, Parlamentul si-a indeplinit, la aceasta etapa, sarcinile ce i-au revenit in mod direct. Dupa cum am mentionat si anterior, Legislativul va continua sa contribuie la indeplinirea prevederilor Planului de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana, accentul fiind plasat pe procesul de armonizare a legislatiei nationale cu Acquis-ul comunitar. Acest exercitiu, in aspect operational, va fi reglementat de cerintele procedurale, introduse prin modificarile operate in Legea cu privire la actele legislative, iar in aspect de continut, va fi ghidat de Programul legislativ pentru anii 2005-2009.

In continuarea subiectului, am mentionat in repetate randuri necesitatea revizuirii continutului si termenelor Programului legislativ prin prisma stabilirii prioritatilor si consider, ca acest prim an de implementare a documentului ofera suficienta experienta pentru efectuarea diagnosticarii. Pentru confirmare, voi expune cateva date statistice de ordin general, si anume:

• Cele trei compartimente ale documentului se refera la un numar de 233 acte legislative, dintre care:
  • 107 legi noi, ce urmeaza a fi elaborate;
  • 88 legi, care urmeaza a fi revizuite in scopul asigurarii compatibilitatii cu normele europene;
  • 38 de acte internationale, ce urmeaza a fi ratificate.
• Pe parcursul primului an de implementare a Programului legislativ, spre examinare Parlamentului urmau a fi prezentate 130 proiecte de acte legislative.
• Din acestea, de cele mai dese ori cu intarziere, au fost prezentate doar 93, Parlamentul reusind sa adopte circa 80.

Desigur, cu totii ne dam bine seama, ca Guvernul are un volum enorm de munca si de probleme stringente care necesita solutionare. Dar acestea vor deveni mai numeroase si mai acute in cazul, in care vom devia de la onorarea angajamentelor, fixate in Planul de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana, unul dintre cele cruciale fiind racordarea graduala a legislatiei nationale la normele Acquis-ului comunitar. Or, tin sa reiterez, ca organizarea procesului de armonizare este unul dintre obiectivele Programului legislativ.

Pentru a incheia acest subiect, tin sa mentionez, ca deficientele in organizarea corecta si eficienta pe toate aspectele a exercitiului de armonizare a legislatiei genereaza un sir de neconcordante si paralelisme, insotite inevitabil de disfunctionalitati in implementarea normelor legii. Pentru eliminarea si neadmiterea pe viitor a acestor efecte negative, urmeaza sa purcedem la inventarierea legislatiei existente in perspectiva crearii unui sistem legislativ coerent, credibil si eficient. Pentru cetateni, printre care suntem si noi, stimati colegi, este foarte important ca legile sa fie clare, viabile, adecvate necesitatilor. Iar realizarea acestui proiect va permite elaborarea unui "sistem de diagnosticare" a proiectelor de acte legislative in vederea determinarii nivelului de aplicabilitate practica a acestora pe viitor. Aditional, dat fiind, ca in tara deja este configurat un cadru legislativ complex, Parlamentul, in viziunea mea, urmeaza pe viitor sa manifeste o mai mare atentie exercitarii functiei sale de control parlamentar al executarii legislatiei in vigoare. Avem suficiente legi bune, care insa, implementate necalitativ, raman a fi norme abstracte, nefunctionale si isi diminueaza potentialul de reglementare a relatiilor sociale si garantare a drepturilor cetatenilor. In acest sens, ne vin in ajutor normele regulamentare existente, suplimentate de audierile tematice de catre comisiile parlamentare de specialitate a institutiilor guvernamentale. Totusi, acest mecanism se prezinta a fi insuficient, resimtindu-se necesitatea in suplimentarea cu alte instrumente.

Evident, aceste sarcini sunt deloc simple, mai ales in conditiile, cand nu au fost abordate anterior. Dar sunt convins, ca experienta de cooperare cu sectorul asociativ ofera potentialul intelectual necesar pentru realizare. In acest format a devenit o realitate demararea proceselor de consolidare a autonomiei locale si de expertiza anti-coruptie a legislatiei, precum si perfectionarea procedurii electorale, a fost deja elaborat proiectul pentru introducerea sistemului de diagnosticare. Urmeaza introducerea si a sistemului de analiza a impactului socio-economic al legislatiei ca element al implementarii celei de a doua etape a "Ghiliotinei", oficializata odata cu adoptarea Legii cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Pentru monitorizarea eficienta a acestui proces la inceputul urmatoarei sesiuni va fi instituita o comisie parlamentara speciala, care va asigura interfata dintre legislativ si grupul consultativ format din reprezentanti ai mediului de business. Initiativele date, sustinute de sectorul asociativ, vin sa extinda dialogul dintre Parlament si societatea civila in cadrul Conceptiei, adoptata acum un an. Consider, ca reusitele acestui parteneriat, confirmat si prin concluziile recentei conferinte anuale de evaluare, este suficient de promitator pentru a conferi perspective de reusita in realizarea acestor proiecte. Aditional, nu pot sa nu mentionez si oferta, parvenita de la Centrul Independent de Jurnalism, si anume cea de a coopera pe marginea proiectului de lege cu privire la libertatea de exprimare, subiect de actualitate imperativa. Finalmente, aceste actiuni au fost benefice pentru sporirea nivelului transparentei Legislativului, contribuind la o mai buna informare a cetatenilor, la perfectionarea procesului de creatie legislativa si la imbunatatirea imaginii Parlamentului in societate. Aceasta reflecta o tendinta pozitiva care trebuie mentinuta si consolidata pe viitor si pe motivul ca dialogul dintre putere si societate ofera conditiile pentru cultivarea de noi valori democratice, valori de cultura politica.

Onorata asistenta,

In cele ce urmeaza, ma voi referi la dimensiunea relatiilor parlamentare externe, marcata pe parcursul acestei sesiuni de mai multe evenimente semnificative, printre care si cele doua premiere. Vizita oficiala la Parlamentul European a permis instituirea unui parteneriat polivalent, aditional celui in cadrul Comitetului de Cooperare Parlamentara, la care ne limitam pana in septembrie curent. Ca urmare, a fost convenit un mecanism de interactiune dinamica prin intermediul deplasarilor regulate a grupurilor de deputati moldoveni pentru a se intretine cu cele mai importante grupuri politice si cu un sir de comitete de specialitate din cadrul forului legislativ european. A urmat prima vizita oficiala la Senatul si Adunarea Parlamentara a Frantei, unul dintre cele mai de forta state-membre ale Uniunii Europene. Aceasta vizita a permis deschiderea dialogului bilateral, axat pe subiecte de interes reciproc, dar si stabilirea unor relatii de prietenie, menite sa promoveze interesele nationale in cadrul Uniunii Europene. La randul nostru, pentru prima data am fost vizitati de presedintele Bundestag-ului german. Parteneriatul bilateral, stabilit anterior, a continuat prin vizite in Chisinau a grupurilor de prietenie britanic si ungar, a presedintelui Comisiei pentru afaceri europene al Marii Adunari Nationale a Turciei, a delegatiei legislativului Republicii Populare Chineze, precum si prin deplasarea la Kiev a membrilor grupului de prietenie moldo-ukrainean. Intrevederea la inalt nivel a delegatiilor de la Bucuresti si Chisinau s-a soldat cu impulsionarea dialogului parlamentar constructiv, iar in urma intrevederii cu sefii legislativului din Federatia Rusa s-a ajuns la intelegerea desfasurarii la Chisinau, in timpul apropiat a primei sedinte a Comisiei de cooperare parlamentara bilaterala. A continuat dialogul constructiv cu Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, tara fiind traditional vizitata de raportorii pentru Moldova din cadrul Comisiei de monitorizare.

In context regional, delegatia moldoveana a participat la lucrarile reuniunii AP-CSI, a fost impulsionata participarea in cadrul Organizatiei Internationale a Francofoniei. La randul sau, Chisinaul a gazduit reuniunea sefilor legislativelor tarilor membre ale GUAM, precum si reuniunea Comisiei pentru probleme juridice si politice a Adunarii Parlamentare in cadrul OCEMN. Finalmente, vizita de documentare in Chisinau a misiunii Organizatiei Europei Occidentale s-a soldat cu recenta legiferare a statutul de membru-asociat al tarii la acest for important.

Gratie caracterului reprezentativ al Parlamentului, deputatii sunt in pozitia de a-si utiliza contactele cu grupurile politice similare pentru a face tara mai cunoscuta in exterior in scopul obtinerii suportului in solutionarea diferendului transnistrean, recunoasterii eforturilor si aspiratiilor noastre europene, acordarii asistentei politice, tehnice, financiare necesare pentru realizarea acestor deziderate.

Onorata asistenta,

Pentru a incheia aceste retrospective si totalizari, voi reaminti, ca primul an, 2005, de activitate a Parlamentului de legislatura a XVI-ea, a trecut sub semnul parteneriatului politic pe directii fundamentale de interes national. Consolidarea acestui parteneriat a permis, pe parcursul anului 2006, aplicarea abordarii pragmatice si sistemice a problemelor cu care se confrunta societatea si care constituie preocuparile Parlamentului. In acest fel a devenit posibila abandonarea stereotipurilor, fiind create premisele pentru introducerea unui nou management politic eficient, esenta caruia as defini-o ca trecere de la gestionarea resurselor la gestionarea obiectivelor. In rezultat au fost configurate si puse in aplicare o serie de concepte si mecanisme concrete, ce au permis concentrarea eforturilor asupra sarcinilor si actiunilor, pe care Parlamentul si le-a propus pentru actuala legislatura.

Printre acestea se regaseste diplomatia parlamentara, utilizarea activa si consecventa a careia a permis impulsionarea dimensiunii parlamentare in relatiile externe ale tarii. Acest mecanism s-a dovedit a fi unul eficient si rezultativ, care vine sa intregeasca eforturile executivului promovand interesele si imaginea tarii intr-un format mai extins si mai divers.

Urmatorul mecanism, cel al parteneriatului intre Parlament si sectorul asociativ, a servit drept premisa esentiala pentru constientizarea, atat de putere, cat si de societate, a faptului, ca un veritabil stat de drept si democratic nu poate fi conceput fara o societate civila puternica si responsabila. A venit momentul, cand se cere eliminata perceperea puterii ca una ermetica, dialogand cu un segment limitat al societatii, si viceversa. Trebuie sa intelegem in sfarsit ca, in promovarea si realizarea intereselor nationale, puterea si societatea nu sunt adversari, ci parteneri. Aceasta cooperare s-a concretizat in eforturi comune de ajustare la standardele europene a legislatiei ce tine de domenii cheie, cum ar fi audiovizualul, procesul electoral, administratia publica locala, libertatea de expresie, etc.

Cetatenii au nevoie ca legile sa fie bune nu doar teoretic, ci si practic. Aici legislativul isi va aduce contributia foarte concreta prin eficientizarea functiei de control parlamentar, suplimentata de diagnosticarea aplicabilitatii si analiza impactului socio-economic al legislatiei.

Stimati colegi, Doamnelor si domnilor,

Acestea au fost bilanturile si concluziile anului parlamentar 2006. A fost un an dinamic, interesant si rezultativ, aducandu-ne o experienta pretioasa. Consider ca am dat dovada de constructivism si profesionalism, nelipsind si retorica parlamentara, deseori emotionala si chiar spectaculoasa. Finalmente, sunt alegatorii, care ne vor aprecia dupa merite. Va urez ca, odata cu plecarea anului 2006, sa va paraseasca lucrurile neplacute, iar anul urmator, 2007, sa aduca sanatate, prosperitate in casele tuturor, echilibru spiritual, iar in activitate - profesionalism si perseverenta.