|
Discurs, al dlui Marian LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova, cu ocazia incheierii sesiunii te toamna-iarna 2007, 28 decembrie 2007
Stimati colegi deputati,
Onorata asistenta,
In aceasta ultima sedinta a sesiunii de toamna-iarna grupurile politice fac traditionalul bilant al activitatii, bilantul anului politic 2007. Concomitent, nu pot sa nu tin cont de faptul, ca astazi suntem in sedinta festiva, care incheie sesiunea in ajunul frumoaselor sarbatori de iarna. Pe acest motiv as dori foarte mult sa continuam a respecta valorile civilizate in cadrul comunicarii noastre parlamentare.
Anul 2007, in opinia mea, a fost unul plin de evenimente si actiuni diverse, interesante si importante. Aici ma refer, in primul rand, la cele produse pe dimensiunea parlamentara, pe parcursul acestei sesiuni, care a fost nu prea extinsa ca durata, dar intensa ca si continut.
In exercitarea functiei legislative, pe durata celor 3 luni de activitate plenul Parlamentului a avut un program destul de intens - 27 de hotarari, circa 100 proiecte de legi discutate si adoptate. Printre acestea sunt multe acte legislative de importanta majora, precum Legea Bugetului de stat, bugetele sociale si de asigurari medicale. Pe marginea acestor documente s-au produs dezbateri aprinse, nu intotdeauna s-au gasit tangente si puncte comune, nu intotdeauna s-au format opinii corecte. La acest subiect mi-as exprima regretul ca nu am reusit, de aceasta data, sa discutam, sa dezbatem si sa adoptam Legea bugetului in conditii consensuale, precum acest exercitiu s-a desfasurat in anul trecut.
In mod special vreau sa pun in evidenta legile, care vizeaza dezvoltarea economica, dezvoltarea sociala a Republicii Moldova. Printre acestea este pachetul de legi in contextul reformei cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, cunoscuta ca "Ghiliotina-II". Aici adresez cuvinte de multumire tuturor deputatilor, membrilor Comisiei parlamentare speciale, care au muncit cu daruire de sine la definitivarea proiectelor de modificare a mai bine de 130 de legi. La fel, vreau sa multumesc reprezentantii sectorului asociativ, ai mediului de afaceri, care au asistat Comisia parlamentara speciala in aceasta munca titanica. Imi exprim speranta, ca aceste eforturi vor aduce rezultate concrete, practice in sensul liberalizarii economice si dezvoltarii sectorului real al economiei.
In continuarea acestui subiect, voi mentiona ca, la general, colaborare cu societatea civila a fost interesanta si productiva. Cat in perioada anterioare, atat si in aceasta sesiune, Parlamentul s-a dovedit a fi institutia, care a dat dovada de maturitate politica la nivelul comisiilor, dar si al grupurilor politice. Am invatat mult unii de la altii. Si vreau in mod particular sa aduc multumiri organizatiilor neguvernamentale, ce dispun de un remarcabil potential intelectual si profesional. Apreciez inalt insistenta si perseverenta exponentilor societatii civile, pentru ca deseori colaborarea cu Parlamentul nu este tocmai usoara. Dar, in opinia mea, aceasta sesiune a demonstrat ca putem avansa in continuare pe calea acestei colaborari atat de necesare ambilor parteneri.
In acest context vreau sa atrag atentia asupra exercitiului de perfectionare a legislatiei ce vizeaza activitatea sectorului asociativ. Am reusit, pe principii de parteneriat, sa ajungem la o viziune comuna si sa adoptam legea respectiva pe baza de consens. Am continuat discutiile pe marginea dezvoltarii in continuare a sectorului asociativ. La moment, suntem in proces de formare a unui grup intra-parlamentar special pentru a lucra in comun cu exponentii societatii civile asupra unui concept de dezvoltare a sectorului asociativ si a pregatirii unei noi legi-cadru cu privire la functionarea organizatiilor nonguvernamentale in Republica Moldova.
Cu referinta la dimensiunea diplomatiei parlamentare, tin sa mentionez, ca aceste trei luni sunt marcate de initiative si activitati deosebit de importante, cu accentul, in mod evident, asupra dimensiunii europene. In acest rastimp am reusit sa intensifica dialogul si colaborarea cu Parlamentul European, inclusiv prin vizita in Chisinau a Vicepresedintelui acestui for.
Capitol special este colaborarea noastra cu Consiliul Europei. Programul calendaristic, pe care noi toti l-am adoptat in noiembrie 2005, a fost indeplinit. Este foarte importanta aceasta performanta, care a oferit Republicii Moldova, Parlamentului tarii - nu unui deputat sau unei fractiuni, dar, repet - intregului Parlament credibilitate ca partener al Consiliului Europei, in special pe dimensiunea Adunarii Parlamentare a acestei organizatii de forta. Deci, noi ne-am onorat promisiunea si Programul calendaristic este indeplinit. Tin sa mentionez, ca ecourile de la Strasbourg ne confirma ca acest fapt este apreciat.
In toamna acestui an Republica Moldova a fost acceptata cu statut de invitat special la Adunarea Parlamentara a Uniunii Europei Occidentale. La fel, pe durata acestei sesiuni Parlamentul s-a manifestat ca un partener credibil in cadrul reuniunii Comitetului Presedintilor de Comisii pentru Afaceri Europene ale statelor membre ale Uniunii Europene. In cadrul legislativului moldovean a fost instituit Centrul European de Documentare. Se desfasoara cu mult succes proiectul tripartit de colaborare cu colegii parlamentari din Suedia si Letonia. Suntem la etapa de lansare a unui nou proiect - nu doar pentru Parlament, dar si pentru tara - pe dimensiunea europeana. Ma refer la proiectul de infratire, finantat de Comisia Europeana, in cadrul caruia vom avea ca parteneri de colaborare legislativele din Franta si Ungaria.
Cu referinta la relatiile bilaterale, nu voi gresi daca voi spune ca, pe parcursul acestei sesiuni, am reusit o intensificare a dialogului parlamentar cu partenerii Moldovei cat din vest, atat si din est. Anul acesta au fost desfasurate actiuni importante cu colegii nostri parlamentari din Federatia Rusa. Salutam rezultatele pozitive ale alegerilor din Ucraina, fapt ce genereaza premisele pentru reluarea dialogului, inceput in anii precedenti, cu colegii ucraineni. Avem in agenda bilaterala un sir de subiecte deosebit de importante, unde parlamentarii celor doua tari pot aduce o contributie foarte serioasa.
Un capitol separat sunt relatiile cu Romania. Eu consider, ca intensificarea dialogului parlamentar intre cele doua tari ar putea sa reduca substantial din retorica politica reciproc agresiva, care impiedica substantial la dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate si colaborare dintre cele doua tari. Sunt convins, ca acest dialog parlamentar este pe masura sa contribuie ca aceste relatii sa se bazeze pe respect reciproc, pe respect al independentei, suveranitatii si integritatii teritoriale ale ambelor tari. Sa contribuie ca aceste relatii sa se fundamenteze pe valorile politice, juridice si - de ce nu - etice europene.
Stimati colegi,
Este indiscutabil, ca in lipsa unui Parlament functional nu este posibila asigurarea dezvoltarii nici a economiei, nici a stiintei si educatiei, ocrotirii sanatatii si culturii. Iar functionalitatea legislativului poate fi asigurata - sunt sigur - doar prin comunicare, discutii, fie si intense, contradictorii, cu critici, dar - obligatoriu - in spirit colegial si de respect reciproc.
De altfel, acest adevar este valabil in egala masura si in raport cu autoritatile centrale si locale. In treburile statului nu trebuie sa existe loc pentru ambitii personale si ingamfare, care sa impiedice comunicarea si coordonarea in procesul decizional. In exercitarea atributiilor de serviciu este inadmisibila specularea politica si utilizarea instrumentelor administrative in scopul manipularii opiniei publice prin constrangere.
Sustinerea cetatenilor se obtine, cred eu, pe alta cale - pe cea de solutionare eficienta si durabila a problemelor. Si cu totii suntem constienti, ca probleme exista. Inca raman a fi sub nivelul acceptabil standardele de viata ale multor categorii de cetateni - pensionarilor, medicilor, cadrelor didactice, oamenilor de arta. Mai lent decat ne-am dori se elimina coruptia si criminalitatea organizata. Inca nu a luat amploare dezvoltarea regionala. Ramane a fi precara situatia in agricultura, etc.
In aceste conditii redresarea situatiei necesita multe investitii - intelectuale, financiare, chiar investitii politice. Evident, guvernarea depune eforturi, actioneaza, desi, trebuie sa recunoastem, se comit si greseli, pentru care ea poate si trebuie criticata. Nu poate fi negat faptul, ca guvernarea este constienta de existenta acestor probleme si lucreaza asupra solutiilor, uneori cu mai mult, alte ori cu mai putin succes. Dar, in viziunea mea, odata ce suntem in Parlamentul tarii, redresarea situatiei, solutionarea problemelor nu poate fi prerogativa unui sau altui partid. Este si trebuie sa fie o preocupare a tuturor fortelor politice, inclusiv celor reprezentate in Parlament, pentru care a votat majoritatea populatiei tarii.
In exercitarea atributiei sale de organ legislativ suprem, Parlamentul ar urma sa contribuie la acumularea de resurse pentru a fi directionate spre majorarea salariilor si pensiilor, spre cresterea economica, restructurarea inovationala a industriei, dezvoltarea stiintei, perfectionarea sistemelor educationale si de ocrotire a sanatatii.
Eu consider ca, in acest context, pe baza Planului National de Dezvoltare pentru anii 2008-2011, ar fi necesar sa elaboram care sa vina cu suport legislativ pentru realizarea obiectivelor stabilite pe termen mediu.
In alt context am mentionat de mai multe ori importanta si necesitatea consolidarii functiei de control parlamentar asupra implementarii legilor, pe care le adoptam. Si aici profit de ocazie ca sa multumesc tuturor comisiilor permanente, care au desfasurat o activitate buna, eficienta si inalt profesionista in exercitarea acestei functii.
Totodata, tin sa subliniez, ca si in acest context se cere spirit de parteneriat si vointa politica. Aceasta inalta si responsabila atributie parlamentara nu poate fi utilizata in scopuri de ambitii sau revanse personale. Obiectivitatea si impartialitatea, cred eu, sunt criteriile, care trebuie sa fie la baza controlului parlamentar. Iar eficienta acestuia consta in aprecierea gradului de respectare a normelor legale, in evaluarea corectitudinii si efectelor reglementarilor, care urmeaza a fi resimtite cat de societate integral, atat si de fiecare cetatean in parte.
Din aceste considerente tin sa-mi reafirm pozitia, ca trebuie abandonat populismul si promisiunile nefondate. In schimbul acestora trebuie sa vina actiunile reale, contributia practica in solutionarea problemelor existente. Si cred ca ar fi foarte necesara deciderea fiecarui grup politic, a fiecarui deputat de a purta responsabilitate pentru activitatea pe care o desfasuram toti impreuna. Pentru ca, indiferent de faptul ca suntem grupati in diferite echipe intra-parlamentare, toti impreuna formam institutia, care se numeste Parlamentul tarii.
Sa nu uitam, ca suntem prezenti in aceasta sala nu pentru a demonstra ambitiile personale. Am fost alesi de concetatenii nostri, care ne-au incredintat pentru patru ani destinele tarii. Pe care motiv imi reiterez indemnul catre toate grupurile parlamentare de a conlucra in spirit de colegialitate si parteneriat.
Stimati colegi,
In incheiere, vreau sa va aduc sincere multumiri pentru activitatea, pe care ati desfasurat-o pe parcursul acestei sesiuni si pe parcursul anului 2007. Va doresc sarbatori fericite! Stiu, ca noul an nu va fi unul usor, ci unul dificil, totusi imi exprim speranta ca va fi un an rodnic si de succes pentru tara.
|