Doamnelor si domnilor,

Stimati prieteni,

Imi face o deosebita placere sa ne revedem, de aceasta data intr-o componenta extinsa, deoarece chiar genericul conferintei de astazi ne sugereaza importanta deosebita pe care o are transparenta si cooperarea in realizarea actului de luare a deciziilor intr-o societate democratica.

Zilele acestea se implineste jumatate de an de cind Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Conceptia de cooperare cu societatea civila, avind ca obiectiv stabilirea unei cooperari permanente, deschise si eficiente, si propunind o serie de mecanisme concrete pentru realizarea acestui deziderat.

Suntem inca departe de a trasa niste linii definitorii in acest proces, dar putem, la aceasta etapa, afirma cu certitudine ca procesul de cooperare se afla deja in plina derulare. Martori ai acestui fapt sintem chiar noi, cei prezenti aici la acest eveniment, organizat la initiativa a partenerilor nostri din sectorul asociativ.

Profitind de ocazie, mi-am propus sa fac, in cele ce urmeaza, o scurta trecere in revista a progreselor, dar si a deficientelor inregistrate pina acum in relatia de cooperare dintre parlament si societatea civila, in speranta ca aceasta ne va ajuta sa avem o viziune mai clara asupra celor ce urmeaza a fi facute in vederea sporirii gradului de transparenta la nivelul autoritatilor statale si asigurarii unei participari active a cetatenilor la luarea deciziilor de importanta publica - elemente indispensabile pentru o democratie autentica.

In luna noiembrie a anului trecut, in cadrul unui seminar organizat de catre Biroul de Informare al Consiliului Europei, Parlamentul a propus spre discutie un proiect de Conceptie privind cooperarea cu societatea civila. Dezbatut si definitivat de catre reprezentanti ai societatii civile, acel document a fost adoptat prin hotarire de catre Parlament la 29 decembrie 2005. Chintesenta acestui document o constituie cele citeva mecanisme de cooperare, prin care s-a dorit crearea unui cadru favorabil pentru un dialog cit mai eficient. Astfel, cooperarea menita a fi realizata in urmatoarele forme:

• prin crearea consiliilor de experti pe linga comisiile permanente ale Parlamentului conform directiilor principale de activitate ale lor;
• prin plasarea proiectelor de acte legislative pe web-site-ul oficial al Parlamentului si oferind posibilitatea organizatiilor societatii civile interesate sa acceseze liber informatia si sa prezinte expertize, analize de impact, opinii, evaluari, propuneri si alte materiale comisiilor permanente;
• prin organizarea unor intruniri ad-hoc pentru consultari asupra unor probleme concrete de pe agenda Parlamentului si asupra altor probleme de interes national;
• prin organizarea cel putin o data pe an de catre fiecare comisie parlamentara permanenta a unor audieri publice intru consultarea organizatiilor societatii civile;
• precum si prin organizarea unei conferinte anuale pentru a evalua gradul de cooperare si a decide asupra unor noi directii de cooperare.

Conceptia mai prevede si posibilitatea includerii reprezentantilor societatii civile in grupurile de lucru create de catre Parlament si de catre organele de lucru ale acestuia in vederea elaborarii sau definitivarii unor proiecte de acte legislative.

Este important de mentionat ca aceasta lista de mecanisme nu este una exhaustiva, Conceptia fiind permisiva si in sensul identificarii altor forme de cooperare.

Adoptarea Conceptiei de cooperare cu societatea civila a necesitat si elaborarea unor masuri organizatorice interne in cadrul Parlamentului. La 16 februarie anul curent Biroul Permanent al Parlamentului a adoptat o hotarire cu privire la modul de executare a Conceptiei privind cooperarea dintre Parlament si societatea civila. Conform acestei hotariri au fost repartizate responsabilitatile interne in Parlament in vederea realizarii procesului de consultare.

Probabil, cea mai importanta premisa pentru asigurarea functionarii mecanismelor de cooperare este publicarea proiectelor de acte legislative pe site-ul oficial al Parlamentului, proces care a demarat in luna februarie. Acest fapt a permis lansarea unui mecanism de feed-back intre legiuitori si ONG-uri pe marginea tuturor proiectelor de acte legislative intrate in Parlament. Elocventa in acest sens este interactiunea factorilor de decizie din Parlament cu reprezentanti ai societatii civile in definitivarea unor texte legislative de importanta majora din domeniile audiovizualului, electoral, autonomiei publice locale, defaimarii, etc.

Adoptarea documentelor cadru mentionate, probabil ca fac acum ca cooperarea dintre Parlament si societatea civila sa se prezinta mai bine ca oricind. Totodata, constientizam ca realizarea practica a mecanismelor de cooperare enuntate in Conceptie este inca deficitara. Ar fi corect sa recunoastem ca atit din partea societatii civile, cit si din partea Parlamentului sint foarte multi cei care inca nu stiu exact cum trebuie infaptuit acest proces. Si nu este vorba de lipsa unei vointe, ci de lipsa unei culturi politice si civice adecvate, care trebuie dezvoltata in sensul spargerii stereotipurilor de neincredere fata de o cooperare deschisa.

In acest sens, as dori sa mentionez ca chiar astazi are loc un seminar, organizat pentru deputati, in vederea asigurarii unei mai bune intelegeri, in cadrul Parlamentului, a procesului de cooperare cu societatea civila, actiune care se desfasoara in parteneriat cu National Democratic Institute.

Desi prevazute expres in textul Conceptiei de cooperare cu societatea civila, crearea consiliilor de experti de linga comisiile permanente si organizarea audierilor publice sint mecanisme care urmeaza a fi definitivate. Am dori ca in procesul de definitivare sa fie implicati si reprezentanti ai societatii civile. In acest sens, invit organizatiile societatii civile sa vina cu propuneri:

• privind modalitatea de creare si activitate a consiliilor de experti pe linga comisiile parlamentare;
• privind modalitatea de organizare a audierilor publice in cadrul comisiilor parlamentare.

Onorata asistenta,

Cu totii ne convingem ca procesul de cooperare este unul deloc usor, nu atit pentru ca ar implica eforturi si resurse enorme, ci mai curind pentru ca este un proces nou ce se loveste as putea spune "de conservatismul birocratic al traditiilor politice moldovenesti". Cu toate acestea, am toata certitudinea ca transparenta si cooperarea trebuie sa fie instrumentele de lucru ale tuturor autoritatilor publice din Republica Moldova.

Va multumesc pentru atentie!