|
Discursul dlui Marian LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova la ceremonia de deschidere a festivitatii dedicate Zilei Internationale a Francofoniei (Chisinau, 20 Martie 2007)
Doamnelor si domnilor,
Onorata asistenta!
Dincolo de semnificatia sa diplomatica, socio-culturala si politica, Ziua Internationala a Francofoniei ofera ocazia celebrarii unei mosteniri comune, cea a limbii franceze, si ne invita in fiecare an la relevarea unui potential de creativitate culturala, stiintifica si patrimoniala. Francofonia a devenit o punte ce faciliteaza comunicarea dintre natiuni si intareste sentimentul apartenentei la un spatiu dominat de valorile democratiei, diversitatii si tolerantei. Traditia intelectuala este fundatia pe care se ridica edificiul solidaritatii, solidaritate a carei expresie este si festivitatea de astazi dedicata Zilei Internationale a Francofoniei si jubileului de 10 ani de la aderarea Republicii Moldova la arealul francofon.
De 10 ani Francofonia face parte din realitatea cotidiana a tarii noastre, aducindu-si contributia la promovarea modernitatii, fiind o sursa a ideilor de egalitate, libertate si solidaritate, incluzind societatea moldoveneasca intr-o comunitate de valori si afinitati francofone.
In Republica Moldova a vorbi limba franceza reprezinta mai mult decit stapinirea unui instrument lingvistic, reprezinta impartasirea valorilor, principiilor si idealurilor comune. Studierea limbii franceze are rolul deosebit de important de a mentine traditia francofona in tara noastra. Franceza pastreaza si astazi un loc de cinste in sistemul educational al Republicii Moldova. Datele statistice dovedesc ca limba franceza este un element fundamental in formarea culturala a tinerilor moldoveni la nivel preuniversitar si al invatamintului superior.
Inainte de a fi vazuta drept o arta a diplomatiei, cu o amprenta politica pronuntata, Francofonia este apreciata ca o prelungire a unei vocatii culturale. Colaborarea politica, tehnologica si economica decurg din asumarea unui trunchi de civilizatie - comunitatea francofona devenind parte organica a civilizatiei universale, din care face parte si Republica Moldova.
In ultimii ani, prezenta Francofoniei in lume a devenit mai puternica, mai dinamica si mai coerenta. Totusi, viitorul Francofoniei era de neconceput fara reinnoirea organizatiei. Din acest considerent, Republica Moldova sustine pe deplin reforma institutionala a Organizatiei Internationale a Francofoniei, instaurata prin noua Carta a Francofoniei, care a modernizat si a transformat organizatia intr-un pilon al sistemului multilateral francofon, amplificand, totodata, dimensiunea politica a acestei structuri, in favoarea pacii, democratiei si drepturilor omului.
Drept urmare a acestei tendinte de redefinire a parametrilor politici ai Organizatiei Internationale a Francofoniei, Republica Moldova isi va intensifica eforturile in vederea sporirii contributiei Francofoniei la eforturile de solutionare a conflictului transnistrean.
Prezenta noastra in Organizatia Internationala a Francofoniei va avea o conotatie sporita si in procesul de integrare europeana a Republicii Moldova. Sunt sigur de faptul ca si tara noastra poate participa la fundamentarea unei Europe multiforme, in care limba si cultura franceza poate sa joace un rol important. De altfel, una din mizele organizarii celui de al XIV-lea Summit al Francofoniei la Chisinau este de a atrage generatiile foarte tinere catre studierea limbii franceze. Cred ca exista ceva in traditia culturala a tarii noastre pe care ne putem baza, si anume un gust pentru diversitate, disponibilitatea de a invata mai multe limbi straine si dorinta de a ne promova imaginea atit la nivel european, cit si la scara globala.
Initiativa Republicii Moldova de a gazdui Summit-ul Sefilor de State si de Guverne ai Francofoniei in 2012, prezentata, deja, in mod oficial, Secretarului General al Francofoniei, poate fi privita drept debutul unui parcurs dedicat exploatarii resurselor intelectuale si politice ale vocatiei francofone a tarii noastre, precum si o punte de facilitare a dialogului intre natiuni. Sa nu uitam de principiul ca "deschiderea culturala este dublata de cea diplomatica si politica".
In incheiere asi dori sa aduc un omagiu fondatorului Francofoniei, Leopold Sedar Senghor, a carui centenar l-am sarbatorit anul trecut, reiterind cuvintele parintelui miscarii francofone : "Francofonia este acest umanism integral, care tese in jurul pamantului: aceasta simbioza de "energii adormite" a tuturor continentelor".
Va multumesc pentru atentie
|