Stimati colegi din statele membre si statele asociate ale NATO, stimati colegi parlamentari,

Am o deosebita placere de a Va saluta la acest seminar, care este primul seminar din seria Rose Roth pe care avem onoarea sa-l gazduim aici in Moldova.

Am placerea de a saluta in Moldova un grup de parlamentari atit de divers: la acest seminar participa deputati din 17 tari, tari care includ multe state europene: Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Norvegia si Spania; Estonia si Letonia, Polonia, Romania si Serbia, precum si colegii din tarile CSI: Azerbaidjan, Georgia, Rusia si Ucraina. De asemenea, sint foarte bucuros sa salut in Moldova o delegatie parlamentara din Iordania, unica tara care reprezinta lumea araba la acest eveniment. Va multumesc pentru interesul manifestat fata de tema aleasa pentru seminarul de astazi.

De asemenea, salut reprezentantii corpului diplomatic care participa la seminar, expertii locali si cei internationali care for face prezentari in cadrul acestui seminar - noi apreciem opiniile voastre foarte mult.

Prezentul eveniment marcheaza un moment crucial in dialogul nostru cu Adunarea Parlamentara a NATO, in cadrul careia noi sintem membri asociati din 1994, deoarece acesta este primul eveniment al AP NATO pe care-l gazduieste tara mea. Colaborarea Republicii Moldova cu NATO s-a inceput 12 ani in urma odata cu includerea noastra in programul Parteneriat pentru Pace (PfP). Fiind fidela statutului ales de stat neutru, prin acest program, Moldova a putut beneficia de diferite programe de instruire si exercitii comune pentru personalul militar si civil, precum si de proiecte in alte domenii: unul din cele mai bune exemple ale acestei colaborari este distrugerea sponsorizata de NATO a pesticidelor periculoase care au ramas in tara mea din timpurile sovietice si prezinta o mare amenintare pentru mediul inconjurator.

In 2005, Guvernul Republicii Moldova si NATO au convenit asupra elaborarii si implementarii a unui Plan Individual de Actiuni de Parteneriat, aprobat recent, si speram la implementarea cu succes a acestuia. IPAP-ul prevede o reforma sistemica si cuprinzatoare a sectoarelor noastre de aparare si securitate, ce vizeaza imbunatatirea eficacitatii lor si abilitatii de a raspunde la timp la amenintarile contemporane securitatii atit in sensurile clasice, cit si cele noi si mai largi ale acestei conceptii. Implementarea cu succes a IPAP prevede armonizarea acestor sectoare la standardele adoptate nu numai de statele membre ale NATO, ci si recunoscute pe plan international, si definite in Politica Europeana de Securitate si Aparare care inca urmeaza a fi cristalizata. Prin urmare, vedem acest document principal de program ca un mijloc de apropiere continua de Europa.

Doamnelor si domnilor, stimati colegi,

Moldova si-a ales sa obtina un loc in noul sistem european, deoarece din punct de vedere geografic, istoric si cultural noi deja sintem acolo. Insa astazi, termenul Europa este perceput nu numai in aceste sensuri, ci si ca un sinonim al fuziunii economice si politice dinamice si de proportii, astfel, facind fenomenul integrarii europene o realitate.

Moldova este un stat european cu aceleasi valori si aspiratii, care s-au cristalizat in fine facind obiectivul integrarii europene a tarii o prioritate si ireversibil. Aceasta decizie este consfintita prin stabilirea dupa ultimele alegeri parlamentare din 2005 a unui consens politic fara precedent referitor la imperativele intereselor nationale ale Republicii Moldova - integrarea europeana si reglementarea conflictului transnistrean, si prin votarea unanima in martie 2005 a Declaratiei cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivului de integrare europeana a Republicii Moldova, in care toti deputati in Parlamentul RM si-au declarat intentia definitiva de a-si conjuga eforturile si a conlucra intru realizarea acestui scop.

Constientizind realitatile "Europei din 25", care in curind va deveni "Europa din 27" si improbabilitatea altei extinderi imediate a Uniunii Europene dupa ianuarie 2007, insa, totusi, incurajata de "recunoasterea de catre UE a aspiratiilor europene ale Republicii Moldova", conducerea politica si societatea civila din tara mea si-au exprimat pozitia ireversibila in favoarea integrarii europene. Si permiteti-mi sa specific ca sintem absolut constienti de diferenta dintre conceptiile de "integrare" si "aderare", care sint deseori confundate. Moldova intelege integrarea sa europeana, in primul rind, ca o sarcina interna de modernizare a structurii sale statale - aceasta nu este o declaratie de "acoperire" in cazul in care perspectivele Moldovei de a deveni membru al UE se amina pe o perioada nedeterminata. Am ales sa utilizam cit mai eficient orice oportunitate a integrarii europene. Reformele politice, legislative si socio-economice desfasurate in prezent sint in esenta europene si bazate pe preluarea, adaptarea la realitatile locale si aplicarea in sistemele nationale a cuantumurilor legislative si modelelor socio-economice europene. La nivel parlamentar, de asemenea, am implicat pe larg societatea civila in procesele de reformare, permitind expertilor si ONG-urilor sa participe pe deplin la elaborarea si modificarea legislatiei nationale. Aceste actiuni sint prezente in Planul de actiuni UE-RM semnat in februarie 2005 si valabil pina in 2008, pe care-l consideram ca o "harta de parcurs" a relatiilor noastre cu Europa pentru viitorul apropiat, si speram ca implementarea cu succes a acestui Plan bilateral de actiuni va pava drumul spre un nou format de relatii intre Republica Moldova si Comunitatile Europene.

Sintem incurajati in aceasta prin anuntarea in 2003 a Politicii Europene de Vecinatate si, in special, prin discutiile recente dintre colegii nostri europeni privind conceptia posibila de PEV Plus care va prevedea angajamentul special al Uniunii cu vecii ei de est. Sint convins ca in pofida ingrijorarilor sale de extindere, Uniunea Europeana nu va tergiversa revizuirea relatiilor sale cu tarile vecine. Dupa aderarea Romaniei la UE, hotarul ei nou nu trebuie sa devina o noua linie de delimitare pentru Moldova. O politica bine definita de apropiere care va dezvolta cadrul juridic existent si se va baza pe valori comune, ne va permite, desigur, sa activam in beneficiul reciproc.

Viitorul Republicii Moldova este inseparabil de solutionarea conflictului separatist transnistrean prin reintegrarea teritoriala, politica, economica si sociala a regiunii in tara. Noi vedem o solutie a acestui conflict numai in baza Constitutiei Republicii Moldova si standardelor dreptului international, si in strinsa cooperare cu comunitatea internationala, in special cu partile implicate: Uniunea Europeana, Statele Unite, Rusia, Ucraina si OSCE.

La 22 iulie 2005 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la prevederile de baza ale statului juridic special al localitatilor din stinga Ninstrului (Transnistria) ca o parte inalienabila a Moldovei. Legiuitorii moldoveni au votat pentru acordarea regiunii a unei autonomii largi in cadrul Constitutiei, refuzind ca inacceptabila orice alta reintegrare decit prin mijloace pasnice si chemind la sustinerea politica, socio-economica si umanitara a locuitorilor regiunii. Conform legii, solutionarea definitiva este posibila dupa democratizarea regiunii transnistrene si deminitarizarea ei deplina, care inseamna, printre altele, retragerea celui mai mare depozit de armament si munitii ramas in aceasta parte a Europei, si care prezinta un mare pericol pentru securitatea in regiune.

Stimati prieteni. Veti avea oportunitatea de a discuta natura conflictului din Transnistria pe parcursul seminarului de astazi, insa as vrea sa fac aici un comentariu pe care-l consider crucial: plus la faptul ca fiind un impediment serios pentru dezvoltarea tarii in intregime, caracterul nesolutionat al acestui diferend separatist prezinta o amenintare serioasa securitatii si stabilitatii intregii regiuni si trebuie sa fie o ingrijorare a intregii regiuni, si trebuie sa fie o amenintare pentru securitatea regiunii. Anume de aceea, Moldova a chemat la o participare mai activa a comunitatii internationale la procesul de reglementare. As vrea sa notez aici aprecierea mea inalta a implicarii active a comunitatii internationale, in special, a Uniunii Europene, Statelor Unite, in reglementarea conflictului transnistrean prin:

• contribuirea la extinderea formatului de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean prin includerea a doi actori importanti, UE si SUA. Sper ca in viitorul apropiat statutul de observatori al ambelor parti, UE si SUA , va fi inlocuit cu statutul de participanti deplini;
• desemnarea in martie 2005 a unui Reprezentant Special al UE pentru Moldova, a Ambasadorului Jacobovits, care, dupa cum stiu, va tine o cuvintare la prezentul seminar, precum si participarea Asistentului Adjunct al Secretarului de Stat David Kramer la negocierile transnistrene din partea Statelor Unite;
• constituirea unei Delegatii a Comisiei Europene la Chisinau care va contribui la dezvoltarea unui sir intreg al relatiilor noastre de cooperare;
• lansarea Misiunii UE de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene la 1 decembrie 2005, care constituie un instrument eficient pentru prevenirea traficului si contrabandei de-a lungul acestei frontiere.

Stimati colegi:

In remarcile mele introductive am abordat citeva probleme pe care le veti discuta in cadrul acestui seminar si Va invit la un dialog deschis aici la Chisinau. Cred in diplomatia parlamentara, care ia forma unor asemenea seminare, ca un instrument eficient de "conjugare a eforturilor". Parlamentele sint libere de regulile stricte ale dreptului diplomatic; astfel, atunci cind diplomatia guvernamentala nu poate lucra, diplomatia parlamentara poate, numai in virtutea "simplicitatii ei profunde" - putem intelege mai bine unul pe altul si uneori sa venim cu solutii mai eficiente. Prin urmare, ramin in asteptarea celor trei zile productive ale seminarului.

Va multumesc si permiteti-mi sa va urez un sejur placut in Moldova.