A L O C O Ţ I U N E

a Preşedintelui Fracţiunii AMN, Serafim URECHEAN,

la încheierea sesiunii de primăvară-vară 2008 a Parlamentului RM

Domnule Preşedinte al Parlamentului!

Stimaţi deputaţi!

Onorat public, cetăţeni ai Republicii Moldova, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice!

Mai ales după vizita recentă a Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a scos unele ambalaje de pe realitatea moldovenească, eu cred că trebuie de spus lucrurilor pe nume. Numai aşa vom păstra, cel puţin speranţa, de a le îmbunătăţi.

Fracţiunea Alianţa „Moldova Noastră” a fost cea mai activă şi în această sesiune, cum este şi normal pentru forţa principală a Opoziţiei parlamentare. Deputaţii noştri au avut un mare număr de iniţiative legislative şi amendamente, date calculate chiar de doamna Ostapciuc şi publicate în presa comunistă.

Spre regret, însă, proiectele Opoziţiei, cu cât sunt mai bune, cu atât mai greu ajung pe agenda Parlamentului. Cei care conduc instituţia sunt gata să încalce şi legea, şi regulamentele, numai ca nu cumva deputaţii AMN să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei din ţară. Iată de ce noi am protestat, am blocat tribuna, am sesizat organismele internaţionale, drept că fără rezultate deocamdată. Şi tot pe motiv că iniţiativele legislative de calitate sunt ignorate, situaţia din ţară devine tot mai proastă, ceea ce, cum arată istoria, este o tendinţă obişnuită acolo unde conduc regimuri autoritare.

Suntem nevoiţi să constatăm că prima jumătate a anului 2008 a avut cele mai negative conotaţii de la începutul actualei legislaturi încoace. Din cauza ineficienţei generale a actualei Puteri, dar şi a politicii ei de subminare a vectorului european, Republica Moldova a intrat într-o fază de regres evident, atât în plan intern, cât şi în cel extern.

În 2005 Parlamentul făcea declaraţii romantice despre consensul pro-european, substituit imediat prin coaliţia roş-oranj. În iulie 2006 se votau la grămadă pretinse legi reformatoare, care, în esenţă, ascundeau interese de clan. În 2007 încă se mai aştepta apariţia efectelor democratice ale acestor legi, iar alegerile locale fraudate de Putere au fost salvate în faţa observatorilor internaţionali de electorat, care a optat preponderent pentru forţele de Opoziţie. Până aici, cu toate problemele, se mai păstrau aparenţele unor tendinţe democratice.

Dar şi ele s-au pierdut în 2008, când activitatea Parlamentului a devenit şi mai obscură, au fost efectuate modificări legislative orientate cu tupeu spre anularea unor paşi mărunţi de reformă,             făcuţi anterior. Majoritatea parlamentară a ignorat nevoile cetăţenilor şi a deservit interesele grupărilor protejate de guvernare. O serie de acte adoptate  sunt bănuite că ar  reprezenta corupţia la vârful Puterii.

Iată de ce, stimată audienţă, mesajele partenerilor noştri occidentali devin tot mai explicite şi pun accentul pe lipsa de efect, pe proasta implementare a reformelor, cu care se lăudau până de curând comuniştii şi aliaţii lor. Iată de ce, spre deosebire de alte state estice care au iniţiat negocierile pentru cadrul următor al relaţiilor cu Uniunea Europeană, Republicii Moldova i se arată cu degetul la problemele grave pe care le are: ale climatului de afaceri, ale justiţiei independente, ale presei libere, ale sistemului politic şi ale condiţiilor necesare pentru garantarea alegerilor corecte.

Fiind ţara membră a Consiliului Europei cu cel mai îndelungat termen de monitorizare, liderii iresponsabili ai PCRM şi PPCD sfidează această organizaţie, ignorând recomandările. Majoritatea parlamentară a introdus bariere în calea dreptului la asociere politică şi preelectorală, a ridicat la 6 % pragul electoral, limitând dreptul cetăţenilor de a fi reprezentaţi, a discriminat deţinătorii de dublă cetăţenie, pe care tot ea a instituit-o anterior absolut necondiţionat.

Fără îndoială, la capitolul regreselor, dacă vorbim numai de monitorizarea Moldovei de către organismele europene, intră şi distribuirea pe criterii evident politice a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru administraţiile publice locale – instrument de recompensare a celor care au ales reprezentanţii PCRM sau ai partidelor ce slujesc comuniştii.

Dar şi o pârghie de strangulare financiară a acelor comunităţi, ce-au făcut alte opţiuni.

Tot aici sunt de menţionat şi atacurile, ce se înteţesc, asupra instituţiilor de presă neloiale Puterii. În acelaşi timp, se amplifica activitatea propagandistică şi denigratoare a instituţiilor acaparate  şi utilizate în scop politic de Putere.

Hărţuirea unor tineri mai rebeli, care au criticat comuniştii pe forumuri în Internet, şi învinuirea cum că ei ar planifica răsturnarea ordinii constituţionale pune vârf la toate şi face din Moldova o Birma în centrul Europei. Ca şi limitarea imunităţii judecătorilor, şi promovarea unor cadre, renumite prin adoptarea deciziilor ilegale, care au dus la condamnarea Republicii Moldova de către CEDO. Ca şi refuzul de a lupta la modul serios cu corupţia, şi traficul de stupefiante protejat de organele de forţă şi de securitate ale regimului. Ca şi traficul de fiinţe umane protejat de autorităţi până la obţinerea unor avertismente deschise din partea americanilor.

Ca şi raiding-ul – o practică înfloritoare de preluarea a afacerilor de succes, inclusiv, a celor iniţiate de investitori străini, şi continuarea atacurilor deloc amabile la adresa vecinilor, dar şi multe altele.

Din păcate, acesta e bagajul  acumulat de actuala guvernare în prima jumătate a anului şi prezentat în faţa Europei şi a lumii.

Lluis Maria de Puig a spus foarte clar că vizita sa în Moldova are conotaţie politică, şi cine trebuie înţelege acest lucru. Dar el a indicat ferm şi faptul că accesul nostru în Uniunea Europeană nici nu se discută atâta timp cât autorităţile refuză să îndeplinească angajamentele şi obligaţiile ţării în cadrul Consiliului Europei. Deşi comuniştii au alergie, se fac orange, când aud asemenea avertizări şi când li se aminteşte de monitorizare, Fracţiunea AMN consideră că anume implementarea fidelă, rapidă şi durabilă a normelor Consiliului Europei ar deschide ţării perspectivele integrării europene.

Demnitarii occidentali acuză proasta implementare a legilor. Iar unii conducători de pe la noi, inclusiv din Parlament, încearcă să se ascundă de responsabilitatea în spatele acestei constatări, dau vina pe implementare. Accentuez, însă, că a urmări modul în care se realizează în practică legislaţia este una din atribuţiile directe ale Parlamentului. Şi, nu numai din punctul meu de vedere – atribuţia cea mai prost îndeplinită. Exemple ale iresponsabilităţii legislativului în acest domeniu sunt exact atâtea, câte eşecuri avem în implementarea legislaţiei. Dar am să aduc numai unul recent dintr-un domeniu lăudat al pseudo-reformelor. Raportul anual al Consiliului Coordonator al Audiovizualului a fost unul incomplet şi manipulator. Iar audierea lui în Parlament s-a tergiversat câteva luni de zile, după care ea a fost ignorată prin lipsa din sală şi de Preşedintele Parlamentului, şi de promotorul privatizării posturilor publice din Chişinău, tovarăşul Roşca, şi de autoarea     aşa-numitului „Cod de Aramă” al audiovizualului. Deci, fiecare şi-a făcut trebuşoara, interesul, şi acum coaliţia roş-oranj e profund dezinteresată...

Apropo de vicepreşedintele urcat de Voronin în prezidiu – degeaba roade papucii prin toată lumea, încercând să explice asemenea atitudini şi fapte, sau să-şi menţină canalele de dezinformare a cancelariilor occidentale. Anunţul despre acordul de colaborare dintre PDL din România şi PL din Republica Moldova arată, că el riscă să devină un renegat şi în cadrul familiei popularilor europeni, dacă mai acceptă să fie folosit în schemele clanului Voronin.

Fac aceste aprecieri cu tot respectul pentru membrii demni ai PPCD, pe care reprezentanţii AMN  îi vor susţine în coaliţiile locale ca şi pe toţi democraţii oneşti. Şi, poate că, în următoarea sesiune parlamentară conducerea PPCD va reveni la lupta pentru eliberarea Moldovei de comunism şi de mafia adevărată, cea din jurul clanului Voronin.

În final, reiterez poziţia insistentă a Fracţiunii Alianţa „Moldova Noastră” de a lua în serios angajamentele asumate de Republica Moldova în faţa organismelor europene din care facem parte şi la care tindem.

Suntem obligaţi să facem uz de toate atribuţiile şi de pârghiile de care dispunem. Ele oferă Legislativului putere, dar tot ele ne fac şi responsabili de asigurarea progresului democratic al ţării.

Vă mulţumesc.